La sase saptamani de la declararea unilaterala a independentei, Kosovo primeste semnale incurajatoare din partea SUA, prima tara care a recunoscut noul stat din Balcani. Dupa cum sustine ziarul polonez Gazeta Wyborcza, preluat de Ria Novosti, americanii sprijina crearea unei noi armate in Kosovo, cu asistenta NATO si pe bazele actualului Corp de Protectie din Kosovo. Noua armata va avea 2500 de cadre active si 800 in rezerva, dar nu va detine tancuri, artilerie grea, avioane de lupta sau elicoptere.
Anuntul facut ieri de ziarul polonez intervine la o saptamana dupa ce presedintele american George W Bush autoriza, furnizarea de arme catre Kosovo, gest considerat drept un semn al stabilirii relatiilor dintre Washington si Pristina. Serbia, alaturi de numeroase state care in continuare nu recunosc independenta Kosovo, critica initiativa Washingtonului, apreciind ca infiintarea acestei armate ar fi un lucru prematur. De asemenea, la nivelul acestor state exista temeri conform carora structurile noii armate sa nu fie acaparate de catre comandamentul Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK), grupare de gherila terorista cunoscuta in anii '90 pentru lupta pentru independenta de Iugoslavia si ulterior de Serbia, pentru intransigenta actiunilor anti-sarbe si trecutul militar dubios. Conform publicatiei poloneze, armata care se pune la cale, cel putin pe hartie, va fi creata pe bazele actualului Corp de Protectie din Kosovo, care este o organizatie de servicii de urgenta infiintata in 1999 si initial dominata de veterani ai UCK. Noua armata din Kosovo va avea 2500 de cadre active si 800 in rezerva, insa va detine tancuri, artilerie grea, avioane de lupta sau elicoptere. In ceea ce-i priveste pe membrii Corpului de Protectie din Kosovo, acestia vor fi chemati sa faca parte din noua armata, dupa ce vor fi antrenati de instructori NATO. Circa 50 de experti NATO sunt asteptati in provincie in mai sau la inceputul lui iunie, pentru a inregistra si pregati membrii acestei forte. Pe de alta parte, sosirea trupelor germane la Camp Notting Hill, in apropiere de Lesak, a dat semnalul incheierii mobilizarii militarilor americani in partea de nord a Kosovo, locuita de sarbi.
Anuntul facut ieri de ziarul polonez intervine la o saptamana dupa ce presedintele american George W Bush autoriza, furnizarea de arme catre Kosovo, gest considerat drept un semn al stabilirii relatiilor dintre Washington si Pristina. Serbia, alaturi de numeroase state care in continuare nu recunosc independenta Kosovo, critica initiativa Washingtonului, apreciind ca infiintarea acestei armate ar fi un lucru prematur. De asemenea, la nivelul acestor state exista temeri conform carora structurile noii armate sa nu fie acaparate de catre comandamentul Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK), grupare de gherila terorista cunoscuta in anii '90 pentru lupta pentru independenta de Iugoslavia si ulterior de Serbia, pentru intransigenta actiunilor anti-sarbe si trecutul militar dubios. Conform publicatiei poloneze, armata care se pune la cale, cel putin pe hartie, va fi creata pe bazele actualului Corp de Protectie din Kosovo, care este o organizatie de servicii de urgenta infiintata in 1999 si initial dominata de veterani ai UCK. Noua armata din Kosovo va avea 2500 de cadre active si 800 in rezerva, insa va detine tancuri, artilerie grea, avioane de lupta sau elicoptere. In ceea ce-i priveste pe membrii Corpului de Protectie din Kosovo, acestia vor fi chemati sa faca parte din noua armata, dupa ce vor fi antrenati de instructori NATO. Circa 50 de experti NATO sunt asteptati in provincie in mai sau la inceputul lui iunie, pentru a inregistra si pregati membrii acestei forte. Pe de alta parte, sosirea trupelor germane la Camp Notting Hill, in apropiere de Lesak, a dat semnalul incheierii mobilizarii militarilor americani in partea de nord a Kosovo, locuita de sarbi.
Ancheta la Belgrad impotriva UCK
Tot ieri, mai multe publicatii belgradene, informau ca procuratura de la Belgrad a initiat verificarea autenticitatii dezvaluirilor din volumul de memorii intitulat "Vanatoarea" al fostului procuror al Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie, Carla del Ponte, potrivit carora combatantii UCK au rapit sute de sarbi in scopul prelevarii de organe, care urmau sa fie vandute de traficanti unor clinici din Occident. In volumul de memorii, Carla del Ponte, care poate figura ca martor in aceasta ancheta, sustine ca, in 1999, in momentul culminant al conflictului armat din Kosovo, combatanti ai UCK au rapit aproximativ 300 de sarbi, care au facut obiectul prelevarii de organe. Ea spune ca "a dispus de dovezi serioase" ca aceste crime oribile au avut loc in realitate, dar ca nu a demerat o ancheta din cauza situatiei politice din Kosovo si Metohia. Doi medici din provincie au afirmat ca, in 1999, au circulat multe zvonuri privind prelevarea de organe in mod criminal in lagare de concentrare create de albanezii kosovari.
Tot ieri, mai multe publicatii belgradene, informau ca procuratura de la Belgrad a initiat verificarea autenticitatii dezvaluirilor din volumul de memorii intitulat "Vanatoarea" al fostului procuror al Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie, Carla del Ponte, potrivit carora combatantii UCK au rapit sute de sarbi in scopul prelevarii de organe, care urmau sa fie vandute de traficanti unor clinici din Occident. In volumul de memorii, Carla del Ponte, care poate figura ca martor in aceasta ancheta, sustine ca, in 1999, in momentul culminant al conflictului armat din Kosovo, combatanti ai UCK au rapit aproximativ 300 de sarbi, care au facut obiectul prelevarii de organe. Ea spune ca "a dispus de dovezi serioase" ca aceste crime oribile au avut loc in realitate, dar ca nu a demerat o ancheta din cauza situatiei politice din Kosovo si Metohia. Doi medici din provincie au afirmat ca, in 1999, au circulat multe zvonuri privind prelevarea de organe in mod criminal in lagare de concentrare create de albanezii kosovari.
sursa Ziua
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu