Manastirea Vacaresti, cel mai vast ansamblu monastic romanesc, a fost in intregime demolata in 1986. Doar 120 din cei 2500 de metri patrati de pictura murala au putut fi salvati. Cateva dintre frescele recuperate constituie subiectul expozitiei "Picturi murale recuperate de la Biserica Manastirii Vacaresti" care va fi gazduita, incepand de maine (orele 18.00), la Muzeul National Cotroceni, si pana pe 17 iunie.
Ridicata intre anii 1716-1722 de catre domnitorul Nicolae Mavrocordat, Manastirea Vacaresti a fost cel mai vast ansamblu monastic al Bucurestiului, si una dintre expresiile cele mai reprezentative ale artei romanesti din veacul al XVIII-lea. Manastirea era inchinata? "Sfantului Mormant", aflat in jurisdictia Patriarhiei Ierusalimului. In 1863, in urma adoptarii legii secularizarii averilor manastiresti, a avut loc o schimbare fundamentala in statutul lacasurilor inchinate, care au trecut in subordinea autoritatilor ecleziastice romanesti.
Vacarestii au dobandit insa o alta destinatie, nefiindu-i apreciata valoarea de monument istoric si artistic. Asa ca, din 1868, cladirile ansamblului monastic au trecut in administrarea Ministerului de Interne, fiind transformate in inchisoare, dezafectata intre anii 1970-1973, deoarece devenise improprie chiar si pentru detentie. 11 ani mai tarziu, Nicolae Ceausescu ordona demolarea manastirii pentru a fi construit un Palat al Justitiei, ulterior modificandu-i-se destinatia de mai multe ori.
Pe perioada demolarilor, prin efortul unei echipe de specialisti si studenti ai Universitatii de Arte (fostul Institut "Nicolae Grigorescu") s-a reusit recuperarea unei parti din fresca bisericii. Din cei 2500 metri patrati de fresca au fost extrasi doar 120 de metri patrati. O buna parte dintre fragmente au fost restaurate intre anii 1990-2008 de echipa condusa de prof. univ. dr. Dan Mohanu de la Sectia Conservare-Restaurare Pictura Murala a Universitatii Nationale de Arte-Bucuresti, cu sprijinul Muzeului Municipiului Bucuresti (care este si proprietarul lor), iar din 2007 cu sprijinul Apa Nova.
24 dintre aceste panouri cu fresca reprezinta componentele principale ale expozitiei organizate? la Cotroceni. Organizatorii si-au propus nu doar sa rememoreze un reprezentativ monument disparut, ci si sa sensibilizeze societatea romaneasca asupra starii de degradare a multor monumete istorice - laice sau ecleziastice -, si sa o determine sa-si manifeste sustinerea pentru perpetuarea acestor marturii ale identitatii romanilor.
Expozitia, dedicata Zilei Internationale a Monumentelor si Siturilor (18 aprilie) - zi stabilita de catre Consiliul International al Monumentelor si Siturilor (ICOMOS), si a carui tematica este "Patrimoniul religios si locurile sfinte" -, se deruleaza sub inaltul patronaj al Presedintiei si este organizata de catre: Administratia Prezidentiala, Muzeul National Cotroceni, Muzeul Municipiului Bucuresti, cu sprijinul Societatii Apa Nova, in colaborare cu Universitatea Nationala de Arte Bucuresti si Institutul National al Monumentelor Istorice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu