Incursiune in Secuime

Situatia din Harghita si Covasna este diferita de cea prezentata de liderii secuilor si ai UDMR in prag de campanie electorala.

Situatia din provincia Kosovo a adus din nou in centrul atentiei problema secuilor. Presa publica aprope zilnic stiri privind solicitarile de autonomie ale liderilor secuilor, iar odata cu lansarea campaniei preelectorale, spiritele s-au incins si mai mult. Politicienii fac declaratii belicoase, in timp ce secuii sunt amenintati cu interventii in forta din partea autoritatilor daca liderii lor nu renunta la proiectul "Autonomia tinutului secuiesc". Realitatea din teren difera insa mult fata de cea prezentata de politicienii avizi de voturi. ZIUA a facut un periplu prin tinutul secuiesc pentru a vedea cum sunt priviti romanii de catre secui.
Venind din Capitala in secuime, prima asezare secuiasca ce poate fi intalnita este Chichis, din judetul Covasna, un sat atestat din 1461. In localitate se gaseste si o biserica ortodoxa din lemn construita in 1740 si stramutata in secolul al XIX-lea din localitatea brasoveana Zizin. Urmatoarea localitate este Ilieni. Aceasta a devenit renumita dupa ce in mai multe publicatii de extrema dreapta si de scandal au fost publicate stiri, conform careia preotul reformat din localitate, Bela Kato, ar fi "importat" arme de foc din Ungaria si le-ar fi adus in tara ascunse printre ajutoarele primite pentru fundatiile pe care le conduce. Cazul a intrat si in atentia autoritatilor din Bucuresti, dar nimic nu s-a dovedit a fi adevarat.

Fieful autonomistilor
De aici ajungem in cea mai importanta localitate a Scaunului Sepsi, Sfantu Gheorghe (75% din populatie este de etnie maghiara, iar 23% de etnie romana). De aici se decide soarta banilor alocati judetului Covasna, condus de un tanar politician UDMR, Janos Demeter. Sfantu Gheorghe este considerat un fief al autonomistilor. Oamenii nu-si ascund dorinta de a obtine dreptul la autoadministrare. "Bucurestiul nu ne da nimic, doar ne ia. Banii nostri platiti ca impozit sunt buni, dar noi sa plecam din tara. Noi aici ne-am nascut si aici vom muri", se agita interlocutorul nostru, un anume Peter Kovacs. Problema comunitatii romanilor din zona este ca si rezolvata in opinia secuilor din Covasna. "Nimeni nu goneste nici un roman! Cei care au plecat, au avut motiv sa plece. Au plecat si secui si vor mai pleca, daca nu sunt oameni de omenie!", sustine Kovacs.

"Romanii ne-au ucis tatii"
Periplul nostru din Covasna continua in Scaunul Micolosoara-Bradut. Vizitam cateva sate departe de rutele turistice. Vorbim romaneste, ostentativ. Suntem serviti fara probleme, iar vanzatorii sustin la unison ca nu sunt interesati in ce limba se cere painea sau berea. Adevarata surpriza a fost ca in bacaniile din zona se accepta plata in lei, forinti, euro si dolari. In schimb, in satul Aita Seaca romanii sunt priviti cu suspiciune. In toamna anului 1944 un grup de Voluntari pentru Ardeal "Iuliu Maniu", condus de Gavril Olteanu, a macelarit cu topoare si arme de foc 13 secui, comitand alte zeci de atrocitati. Ulterior, organizatia paramilitara a fost dizolvata de autoritati, iar liderul grupului, Gavril Olteanu, a fost condamnat, in lipsa, pe inchisoare pe viata. Mai traiesc in sat batrani care isi amintesc de macel. Satenii chiar si dupa 64 de ani sunt reticienti la orice gest al romanilor. "Romanii ne-au ucis tatii, copiii si sotii! Sunt oameni rai!", generalizeaza un veteran al satului, Mihaly bacsi.

Centrul autonomistilor
Scaunul Odorhei este centrul autonomistilor. Liderul lor este chiar primarul orasului Odorheiu Secuiesc, Jeno Szasz (foto). Aici isi are "capitala" si imperiul economic al senatorului UDMR Verestoy Attila. Desi cei doi, din punct de vedere politic, cel putin declarativ, se afla pe pozitii opuse, in afaceri nu se ataca, ba mai mult chiar colaboreaza. Bancul anului din Odorheiu Secuiesc il are ca personaj principal pe senatorul Verestoy. "Cum se poate traduce in maghiara cuvantul Hrebenciuc? Verestoy!", ne rade in fata un secui autentic, amator de demonstratii cu ocazia sarbatoririi evenimentelor pasoptiste. Oamenii locului, chiar daca sunt cei mai vehementi sustinatori ai autonomiei, considera ca romanii sunt o sursa de venituri. "Am multi clienti din Bucuresti si Moldova. Au multi bani, dar nu te respecta", declara Matild, patroana unei pensiuni din Zetea. Multi dintre secuii din acest areal traiesc intr-o contradictie. Sunt impotriva romanilor "rai", desi nu pot defini acest atribut.

Locul de bastina al lui Marko Bela
In arealul estic al judetului Covasna se afla Scaunul Kezdi, unitate administrativa ce a fost condusa din orasul Targu Secuiesc.
Orasul a devenit un loc important in ultimii ani pentru UDMR, intrucat presedintele Uniunii, Bela Marko, s-a nascut aici, in urma cu 57 de ani. Un alt "fiu" al localitatii este si arhiepiscopul si mitropolitul romano-catolic de Bucuresti, Ioan Robu. Totusi, acesta nu are prea multe legaturi cu aceasta zona. Secuii din Scaunul Kezdi sunt izolati de lume. Prin localitatile din acest areal nu trece nici un drum important. Desi s-au declarat la recensamant maghiari ei sustin ca sunt secui. Am incercat sa inteleg aceasta contradictie. Un localnic, Imre Kaszoni, mi-a fost ghid. "Noi suntem secui, dar vorbim maghiara. Deci suntem, cum se spune pe la noi secui-maghiari", spune Kaszoni. Despre acuzatiile romanilor carora le este frica de crearea unui stat in interiorul statului roman, Kaszoni sustine ca sunt oameni care nu inteleg sa fii nationalist. ,Acesti oameni fac un defavor romanilor si Romaniei. Sunt romani in afara granitelor care statul romani trebuie sa le apere. In momentul in care nu acorzi drepturi minoritatilor din tara, cu ce drept aperi comunitatile romanesti din afara granitelor tarii?", se intreaba retoric interlocutorul nostru. "Ni se reproseaza ca intonam imnul secuilor sau imnul maghiarilor. Dar romanii din diaspora nu canta imnul romanilor? Ne fac in toate felurile pentru ca tinem la poporul nostru. Este un drept care nu ne poate lua nimeni. Eu voi canta, oriunde voi fi imnul secuiesc!"

Viziuni diferite in Miercurea Ciuc
Spre nord, prin tinutul Ciucului Inferior, ajungem in resedinta judetului Harghita, Miercurea Ciuc, cu o populatie de 41.852 de locuitori, din care 34.217 sunt maghiari (secui) si 7.234 romani.
Orasul este condus de Robert Raduly, un tanar politician sustinut de liderii UDMR si apropiat al patronului echipei de hochei din Miercurea Ciuc, controversatul om de afaceri, Janos Kurko. Raduly, desi in declaratia sa de avere sustine ca este proprietarul unui autoturism Toyota din 1978, conduce o limuzina de lux, ultimul model. Ciucanii sunt nemultumiti de activitatea lui Raduly si ii reproseaza ca in loc sa se ocupe de problemele comunitatii a pierdut timpul cu rafuieli politice. Intelectualii ciucani sunt cei mai mari sustinatori ai proiectului autonomiei. Oamenii simpli, chiar daca in subconstientul lor doresc o tara independenta a Secuilor, traiesc de pe o zi pe alta cu gandul la a obtine veniturile necesare pentru o viata decenta. In acelasi timp, Ciucul este si un loc al afacerilor, unde, in timpul marilor privatizari nu a contat limba materna sau religia, ci modalitatea prin care cei implicati au putut sa se imbogateasca peste noapte cu riscuri minime.

Satul servitoarei familiei Iliescu
Dupa acest episod am parasit judetul Covasna si am trecut in judetul Harghita (Scaunul Csik). Prima localitate din Harghita, dupa ce am traversat defileul Tusnadului, este statiunea balneo-climaterica Baile Tusnad.
Secuii de aici sunt preocupati de numarul turistilor si mai putin de etnia acestora. La doar cativa km dupa aceasta statiune drumul se bifurca. In stanga e drumul care traverseaza tinutul Ciucului Inferior, iar in dreapta ajungi in Scaunul Casin. Aceasta zona etno-folclorica este compusa din cinci localitati: Casinu Nou, Plaiesii de Jos, Plaiesii de Sus, Imper si Jacobeni. Comunitatea din Casin este izolata de lume, accesul la posturile de televiziune fiind posibile doar datorita receptiei prin satelit. In cele cinci comune nu exista cabinet medical si nici farmacie. Interesant este ca din Casinu Nou provine fosta servitoare al lui Ion Iliescu, Tanti Marika.