Mars in memoria Tatianei

Peste 150 de tineri au participat luni seara la un mars de protest, organizat in memoria Tatiana Duplei, studenta din Republica Moldova care a fost accidentata mortal joia trecuta, pe o trecere de pietoni de pe Bulevardul Kiseleff din Bucuresti. Cazul Tatianei a ravasit, in ultimele zile, opinia publica, in urma intensei mediatizari on-line a filmului accidentului. Din inregistrarea video a rezultat ca politistii care dirijau circulatia, in asteptarea coloanei oficiale a premierului, nu s-au implicat in acordarea primului-ajutor victimei. Mai mult, autoarea accidentului, Anamaria Straus, o femeie de afaceri cu puternice legaturi politice, a replicat cu sange rece cand a fost apostrofata de trecatori, fara sa se apropie macar de victima, daca este constienta ca a ucis un om: "De unde stiti ca o sa moara?".

Cei 150 de tineri studenti participanti la manifestarea de protest de luni s-au adunat in fata Muzeului Antipa, in urma unor mesaje transmise pe internet, si au plecat catre locul accidentului, insotiti de circa 15 politisti si jandarmi. Ajunsi la locul accidentului, fiecare dintre ei a asezat cate o batista alba de hartie si a aprins o lumanare, chiar langa copacul langa care a fost proiectata Tatiana. Focul a cuprins servetelele, care s-au aprins, riscand sa ajunga si la copac, insa a fost stins la timp. Manifestarea s-a incheiat fara incidente in jurul orei 19.30.

sursa Ziua

571 de ani de la inceperea Rascoalei de la Bobalna

Răscoala de la Bobâlna din 1437 a fost cea mai importantă răscoală din Regatul Ungariei înainte de marele război ţărănesc din 1514.
Răscoala a început atunci când episcopul catolic al Transilvaniei a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranşă. Mai mult, micii nobili maghiari şi locuitorii români (care înainte erau scutiţi de plata zeciuielii, fiind ortodocşi) au fost şi ei obligaţi să o plătească. Când ţăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Ţăranii erau nemulţumiţi şi de faptul că înca din timpul lui Ludovic I cel Mare, regele Ungariei, fusesera scoşi (în 1365) de sub autoritatea comiţilor regali şi puşi sub jurisdicţia moşierilor. Treptat, aceştia i-au privat pe ţărani de dreptul lor de până atunci la strămutare liberă.
Răscoala a izbucnit în nordul Transilvaniei, dar s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Szatmár (Satu Mare) şi Szabolcs. În iunie, pe dealul Bobâlna (în maghiară Bábolna) s-a adunat o oaste de ţărani, şi au construit o tabără. Au cerut înfiinţarea şi recunoaşterea unei stări proprii, care să se numească Universitas Hungarorum et Valachorum (Starea ungurilor şi a românilor). Ei erau conduşi de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda, şi de cinci căpitani (trei ţărani unguri, un ţăran român şi un "burgher" (burghez) din Cluj).
Răsculaţii au trimis soli la voievodul Ladislau al IV-lea Csaki. Acesta i-a executat imediat, dar după ce răsculaţii au obţinut o victorie asupta trupelor voievodului, acesta s-a prefăcut că doreşte să negocieze. Pe 6 iulie, la Cluj-Mănăştur (în maghiară Kolozsmonostor) a fost semnat un pact între părţi, în care se dădea curs multora din cererile răsculaţilor. Apoi, cele două părţi au trimis soli la regele Sigismund al Ungariei, pentru arbitraj. Cu toate acestea, pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, saşii şi gărzile secuieşti au format o alianţă de ajutor reciproc împotriva ţăranilor, semnând la Căpâlna un tratat.
Pe 6 octombrie s-a semnat la Apateu (în maghiară Apáti) un nou tratat, care respingea câteva din aspectele prevăzute în tratatul anterior. În decembrie a murit Sigismund. Imediat, aliaţii i-au atacat pe răsculaţi şi i-au înfrânt. Ei au asediat şi oraşul Cluj, (care se alăturase răsculaţilor), şi l-au cucerit în ianuarie 1438.
Conducătorii răscoalei au fost executaţi la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraş, locuitorii săi fiind declaraţi ţărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianţa de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianţa celor trei naţiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situaţia socială în Transilvania în următoarele secole.

25.000 de euro cheltuiţi numai pentru steagurile de la summit-ul NATO

Valoarea celor peste 500 de drapele reprezentând identitatea statală a ţărilor prezente la summit-ul NATO şi care vor fi arborate în sălile de protocol sau pe traseele oficiale este de 25.000 de euro.

Steagurile care vor fi utilizate pe perioada summit-ului sunt produse la compania Metropolis Digital din Sibiu.
Cele peste 500 de drapele reprezentând identitatea statală a ţărilor si institutiilor prezente la Summitul NATO, au fost produse la Marsa, într-o fostă colonie muncitorească din judeţul Sibiu. Pentru realizarea steagurilor au fost folosiţi peste 2.000 de metri de material textil imprimat şi peste 40 de kilograme de cerneluri.
La sfârşitul anului 2007, organizatorii Summit-ului NATO de la Bucureşti au concurs pentru selectarea companiei care să producă însemnele reprezentând brandingul de ţară al fiecărui stat prezent la eveniment. La licitaţie s-au prezentat doar cinci companii, câştigătoare fiind desemnată SC Metropolis Digital Sibiu, firmă care anterior a gestionat contracte pentru alte evenimente importantante, cum ar fi Sommetul Francofoniei sau Capitala Culturală Europeană Sibiu 2007.
"Pentru noi a fost o nouă provocare acest eveniment. Aveam emoţii în privinţa calităţii produselor, pentru că noi folosim materiale de calitate, fapt ce determină un preţ ceva mai mare. Cred însă că importanţa evenimentului a determinat organizatorii să ţină cont şi de raportul calitate-preţ, nu doar de preţ, dată fiind imensa responsabilitate a unui astfel de protocol", a spus Alexandru Bălan, proprietarul Metropolis Digital.
"Termenul scurt de predare din momentul primirii ordinului de execuţie a reprezentat o problemă, însă nu extrem de gravă. Spun asta pentru că avem tehnologia şi experienţa necesare pentru a face faţă unei asemenea cereri. Ca şi comparaţie, pentru Francofonie am avut de executat un număr relativ apropiat de drapele, însă pentru 78 de ţări sau instituţii", a mai adăugat Alexandru Bălan.

sursa Mediafax

NATO vrea mai multi romani in Afganistan

NATO asteapta din partea Romaniei sa anunte, la reuniunea sefilor de stat si de guvern din cadrul Aliantei, ca isi suplimenteaza trupele din Afganistan. PSD cere in schimb o dezbatere serioasa pe aceasta tema."Ne asteptam, nu numai din partea Romaniei, dar din partea tuturor aliatilor, sa dea mai multe trupe", a declarat Mihai Carp, adjunct al sectiei de gestionare a crizelor din cadrul Diviziei Operatii din Cartierul International NATO pentru BBC

In acelasi timp, presedintele Traian Basescu garanteaza ca Bucurestiul isi va "mentine angajamentul" si ca "a raspuns deja solicitarilor de suplimentare, sporindu-si contingentul de la 500 la 780 de oameni si redesfasurandu-i in sud", unde se duc cele mai dificile operatiuni de contrainsurgenta. Presedintele a precizat insa ca "inainte de a decide eventuala trimitere a unei companii suplimentare, Romania asteapta un angajament in acest sens din partea tuturor statelor membre, in special pentru zona de sud". Traian Basescu a promis chiar mai mult intr-un interviu pentru Agentia France Presse, anuntand ca ar fi posibil sa trimita o companie suplimentara. Argumentand necesitatea sporirii efectivelor militare in Afganistan, oficialul NATO, intrebat de BBC, a declarat ca "inainte de 11 septembrie Afganistanul era leaganul terorismului international" si ca "un esec in aceasta zona ar avea efecte majore pentru intreaga lume".

Presedintele PSD, Mircea Geoana, considera, pe de alta parte, ca presedintele Romaniei si CSAT trebuie sa se consulte cu societatea civila si cu Parlamentul inainte de a decide asupra redimensionarii fortelor militare din Afganistan, desi – potrivit legii – acest lucru nu este obligatoriu. » Ofiterii superiori care conduc Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate (ISAF) a NATO din Afganistan au anuntat ca ar fi nevoie de inca 6.000-10.000 de militari, pe langa cei deja prezenti, pentru a combate insurectia talibanilor. In afara Romaniei, care a anuntat deja ca va trimite 280 de militari in plus, Franta isi va suplimenta trupele cu 1.000 de soldati, Belgia va trimite patru avioane F16 cu 140 de militari, iar Polonia – opt elicoptere, patru Mi-8 si patru Mi-24, impreuna cu 400 de militari.

sursa Romania Libera

William Wallace - inima neinfricata a Scotiei

„Adevarat iti spun ca dintre toate lucrurile, libertatea este cea mai de pret. Nicicand sa nu te resemnezi, fiule, viata a ti-o irosi in sclavie” – invatatura atribuita unchiului lui William Wallace, din opera istorica Scotichronicon, 1454.

De secole, figura istorica a lui William Wallace se confunda inevitabil cu spiritul darz si nesupus al scotienilor. Faptele sale, povestite din generatie in generatie, au fost ridicate la rangul de simbol al identitatii nationale, iar povestea vietii acestuia, “The Wallace”, scrisa in secolul al XV-lea, continua sa fie si astazi cea mai citita carte din Scotia, dupa Biblie. Privit, in acelasi timp, cu groaza de catre cronicarii englezi medievali, cei care il socoteau un veritabil Antichrist al epocii, William avea sa isi scrie propia istorie pe calea armelor. Cine a fost obscurul si crudul scotian care a sfidat si infruntat un intreg imperiu si cum si-a castigat controversata notorietate, va invitam sa descoperiti in cele ce urmeaza.

Cine a fost William Wallace

Putine lucruri se stiu despre primii ani de viata ai celui care avea sa devina eroul national al Scotiei. Nascut, se pare, in 1270, ca fiu al unui modest proprietar de pamanturi, William Wallace avea sa isi petreaca copilaria, cel mai probabil, in casa unchiului sau, preot in Dunipace, langa orasul Stirling, acolo unde va deprinde tainele limbii latine si a celei franceze, dar si arta manuirii armelor. Conform menestrelului Harry cel Orb, primul sau biograf, William va fi martorul asasinarii tatalui sau de catre soldatii englezi, eveniment ce il va impinge, la numai 21 de ani, sa paraseasca locurile natale si sa devina unul dintre cei mai temuti nelegiuiti din nordul Britaniei.

Povestea sa incepe practic in 1296, anul cucerii Scotiei de catre regele englez Edward I Longshanks si al instituirii unui regim de ocupatie cu mult peste limita suportabilitatii oprimatului popor scotian. Era o perioada in care cruzimea monarhului englez, considerat unul dintre cei mai neinduratori lideri englezi din istorie, avea sa atinga apogeul. Mii de scotieni vor fi ucisi, indiferent de varsta si pentru cele mai banale acuzatii, nobilii vor fi inchisi si insusi regele scotian, Edward Balliol, va fi umilit in vazul tuturor.

Scanteia revoltei iminente avea sa fie aprinsa de nimeni altul decat Wallace. Orbit de furia provocata de executia sotiei sale, Marion Braidfute din Lamington, acesta se va razbuna cumplit pe seriful englez al orasului Lanark, William Heselrig, pe care il va ucide si dezmembra in mijlocul multimii. Primul gest fusese facut si nimic nu ii mai putea opri acum pe membrii clanurilor scotiene sa se ridice impotriva ocupatiei engleze.

Privit ca noul lider al clasei oprimate, Wallace, in fruntea miilor de munteni adunati din toate colturile tarii „asemenea roiurilor de albine”, va porni o controversata campanie impotriva tuturor englezilor din Scotia, unde cruzimea avea sa fie pe ordinea de zi. Orase ca Aberdeen, Perth, Glasgow, Scone, Dundee, Ayr sau Firth of Forth vor fi eliberate in numai cateva luni.Concomitent cu miscarea lui Wallace, in nordul Scotiei, o alta rascoala condusa de Andrew Moray, un apropiat al lui William, va cunoaste o intensitate la fel de mare, eliberand si ultimele teritorii ocupate de trupele engleze. Cele doua armate scotiene se vor uni un an mai tarziu in ceea ce va ramane in istorie drept Batalia de la Stirling Bridge.

Batalia de la Stirling Bridge

Ceea ce fusese pana atunci o rascoala impotriva ocupatiei engleze, reprezentata de militii locale si trupe putin numeroase, avea sa se transforme intr-un razboi la scara mare odata cu implicare lui Edward I Longshanks in stoparea rebeliunii.

Monarhul englez avea sa trimita nu una, ci doua armate, aflate sub comanda generalilor John de Warenne respectiv Hugh de Cressingham, pentru a zdrobi odata pentru totdeauna miscarea de eliberare a scotienilor. Caliti in razboaiele cu Franta, soldatii englezi numarau nu mai putin de 3000 de cavaleri veterani si circa 30.000 de infanteristi; numar total disproportionat fata de cei numai 400 de cavaleri scotieni si aproximativ 10.000 de munteni, ai lui Wallace si Moray.

Dand dovada de un puternic simt strategic, William isi va alege terenul de lupta, conducandu-si mica armata pe un deal impadurit, in apropierea podului de lemn ce traversa raul Forth, acolo unde avea, de altfel, sa se desfasoare batalia dintre cele doua forte.Urmand tiparul prevazut de Wallace, nobilii englezi aveau sa refuze orice discutie cu adversarii lor de conditie umila, sperand ca simpla lor prezenta ii va demoraliza si pune pe fuga pe muntenii ce nu cunoscusera niciodata victoria in fata Angliei. Refuzului evident al scotienilor de a parasi campul de lupta, John de Warenne si Hugh de Cressingham le vor raspunde acestora cu un atac in forta al cavaleriei, asa cum o cerea tactica militara a vremii.

Strategia simpla a englezilor prevedea ca diviziile de cavaleristi sa strapunga liniile inamice, restul fiind lasat in seama infanteriei care venea din urma. Nici unul, insa, dintre generalii englezi nu prevazuse surpriza pregatita de Wallace.

Inghesuiti pe micul pod de lemn, cavalerii se vor trezi in fata unui zid compact de sulite ce la facea imposibila trecerea. Presati de trupele ce avansau din urma, multi dintre soldatii Angliei aveau sa fie calcati in picioare de catre proprii camarazi sau sa fie ucisi de armele scotienilor. Nici infanteria nu va avea o soarta mai buna, temutii militari englezi cazand rand pe rand valmasagul creat de armata lui Wallace. Insusi Hugh de Cressingham avea sa isi gaseasca sfarsitul in ceea ce devenise deja una dintre cele mai mari infrageri din istoria Angliei.

Nu mai putin de 25.000 de englezi fusesera macelariti la Stirling fata de cei 6000 de scotieni, in batalia care simboliza castigarea independentei Scotiei in fata monarhiei engleze. William Wallace, alaturi de secunzii sai John Graham si William Crawford vor fi unsi cavaleri, probabil chiar de viitorul rege Robert de Bruce. Mai mult, Wallace va primi titlu de Comandant al armatei si Protector al Scotiei, rang ce ii conferea, practic, a doua pozitie in stat.

Lupta de la Falkirk

Sfidarea la adresa lui Edward Longshanks va capata noi valente o luna mai tarziu, atunci cand Wallace hotaraste sa ii demonstreze acestuia ca Scotia este capabila sa atace Anglia, invadand nordul tarii si pustiind comitatele Northumberand si Cumberland. Impins de ura fata de opresorii sai, acesta va ucide fara discriminare orice englez intalnit in cale, inclusiv femeile,copii si preotii din manastirile catolice. Avea sa fie gestul care va atrage asupra sa mania bisericii, care il va cataloga pe liderul scotian drept „slujitor al demonilor” sau chiar „diavolul in persoana”.

Aplicand un razboi de gherila in fata celor 30.000 de englezi in fruntea carora se afla insusi Edward, Wallace va incerca infometarea si hartuirea permanenta a acestora pana la momentul atacului decisiv. William va fi insa tradat de nobilii scotieni, care ii vand regelui englez planurile de atac ale muntenilor, si se va vedea nevoit sa isi infrunte adversarii in apropierea orasului Falkirk, pe un teren pe care dorise sa il evite cu orice pret.

Aplicand aceeasi formatie de lupta ca si la Stirling, William Wallace va fi infrant rapid de tirul arcasilor englezi, care ii vor decima cea mai mare parte a trupelor expuse in camp deschis. Aceasta avea sa fie si prima mentiune a folosirii pe scara larga a arcului lung galez de catre armata engleza, arma ce va aduce Angliei multe victorii rasunatoare de-a lungul timpului.

Aflandu-se printre putinii supravietuitori ai luptei, Wallace se va ascunde pentru urmatorii patru ani, din 1299 pana in 1303, desi multi istorici britanici considera ca acesta a parasit tara pentru a calatori in Norvegia, Franta si Italia, acolo unde incercase sa caute aliati printre adversarii Angliei. Incercarile sale vor esua rand pe rand, asta in timp ce Edward Longshanks lansase o ampla campanie de capturare a rebelului ce indraznise sa il sfideze.

Nasterea unei legende

Constient de influenta pe care Wallace inca o mai avea asupra scotienilor, monarhul englez il va declara pe acesta „un proscris”, ceea ce insemna ca oricine il putea ucide fara a-l mai aduce in fata judecatorilor si fara a se teme de repercusiuni.

Vanat pana in 1305, William avea sa fie tradat de unul dintre apropiatii sai, John de Menteith, si predat militiilor engleze care il vor transporta in cea mai mare graba la Londra, de teama unor eventuale revolte ale localnicilor.Simulacrul de proces ce a avut loc la 23 august 1305, avea ca scop distrugerea reputatiei lui Wallace, cu atat mai mult cu cat un rebel ca el putea fi executat fara judecata de oricine ar fi dorit. Acuzandu-l, insa, de tradare, Edward incerca sa sublinieze ca scotianul nu era altceva decat un supus certat cu legea ce merita sa fie ucis asemenea infractorilor de rand.

William nu a avut parte de avocati si nici de vreun juriu, de fapt, nici macar nu i s-a dat voie sa vorbeasca; condamnarea sa la moarte fiind executata imediat, intr-o maniera menita sa sublinieze crimele sale. Scotianul urma sa fie expus pe o scara in fata multimii, membrele sale legate fiind intinse la maxim de forta a patru cai. Pentru sacrilegiul de a fi profanat manastirile si pentru uciderea calugarilor englezi, Wallace a fost eviscerat pe cand era inca in viata, iar organele sale interne au fost aruncate in foc, chiar in fata sa. In schimb, pentru vina de tradare, acesta a fost probabil emasculat, pedeapsa clasica in acea vreme pentru o astfel de acuza, urmand ca executia sa se incheie prin decapitare si dezmembrarea trupului.

Capul sau avea sa fie expus intr-o sulita pe Podul Londrei, in timp ce ramasitele sale vor expuse in Berwick, Perth, Stirling si Newcastle spre a servi de pilda scotienilor care ar fi incercat sa ii urmeze exemplul. Urmand canoanele vremii, Edward Longshanks nu realiza, probabil, ca prin uciderea omului William Wallace avea sa dea nastere unui adversar si mai puternic, mitul acestuia. In fapt, Scotia isi va recapata independenta 15 ani mai tarziu, in 1320, sub conducerea noului rege, Robert de Bruce, cel care perfectionand tacticile lui Wallace va repurta o serie de victorii rasunatoare asupra armatei engleze.

William Wallace se transformase deja intr-un martir, un simbol al luptei pentru libertate a poporului scotian. Drumul sau catre eternitate fusese cladit, paradoxal, tocmai de cei care dorisera sa rapuna spiritul darz al neamului sau.

FACTS
Prima biografie a lui Wallace a aparut la circa 170 de ani de la moartea sa si apartine menestrelului Harry cel Orb.
In 1995, ecranizarea productiei hollywoodiene „Braveheart” ce ilustra viata eroului scotiani, a adus acesteia 10 nominalizari la premiile Oscar, castigand 5 dintre acestea . Printre trofeele castigate se numara cel pentru Cel mai bun film si pentru Cea mai buna regie.
Mel Gibson, reputatul actor si regizor australian, cel care a regizat productia „Braveheart” si care a interpretat rolul lui William Wallace, a fost reprezentat intr-un monument care se afla in prezent langa orasul Stirling. Monumentul a fost insa protejat cu plase metalice pentru a evita actele de vandalism ale localnicilor nemultumiti de asocierea eroului scotian cu actorul de la Hollywood
Formatia de lupta inventata de Wallace se numeste schiltron si era constituita din grupuri de soldati inarmati cu sulite si halebarde, asezati in formatii rectilinii, si care erau antrenati pentru a stopa sarjele cavaleriei adverse. In ambele batalii de la Stirling si Falkirk, schiltron si-a dovedit din plin eficienta. Formatia de lupta a fost adoptata si perfectionata de catre Robert the Bruce, cel care avea sa castige independenta Scotiei.
Scotia a devenit parte a Imperiului Britanic in 1603 atunci cand regele scotian James al VI-lea a mostenit tronul Angliei in urma mortii reginei Elisabeta I. James al VI-lea devenea astfel, James I, rege al Angliei, Scotiei si Irlandei.

sursa Descopera

90.000 de maghiari emigrati, in 1992-2002, din Romania

90.000 de maghiari au emigrat din Romania in perioada 1992-2000 in alte tari, a relevat astazi studiul intitulat "Evolutia populatiei maghiare din Romania. Rezultate si probleme metodologice", lansat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale in colaborare cu Centrul de Studiere a Populatiei din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. Studiul prezinta cifre exacte ale numarului de maghiari emigrati, atat in comunism cat si in postcomunism, dupa cercetari sociologice si de arhiva. Astfel, in perioada 1977-1992 au emigrat 120.000 de maghiari, iar intre 1987 si 1991 alti 97.500. Conform sociologului Kiss Tamas, care a realizat acest sondaj impreuna cu Istvan Csata, scaderea populatiei maghiare se va desfasura in contextul scaderii generale a populatiei din Romania.

Motivele sunt speranta de viata relativa, fertilitatea scazuta si soldul migrator negativ. Rata migratiei populatiei maghiare va fi in 2032 de 4 la mie. Studiul mai releva faptul ca dupa 1989 principalele orase din care s-a emigrat au fost Cluj-Napoca, Targu Mures si Oradea.

sursa CityNews

Niculescu infirma declaratiile lui Laszlo Tokes

Europarlamentarul clujean Rares Niculescu (foto) a adresat ieri colegilor sai din Parlamentul European o scriosoare deschisa, prin care infirma declaratiile lui Laszlo Tokes, cu privire la incidentele din data de 15 martie, de la Cluj.

“Domul Tokes pretinde ca, cu aceasta ocazie, un student maghiar a fost batut de participantii la o demonstratie anti-maghiara […] In realitate, dupa cum a dovedit si investigatia derulata de politie, studentul despre care scrie dl Tokes a fost atacat de doi indivizi care nu aveau nici o legătura cu “demonstratia anti-maghiara” invocata, într-un loc complet diferit al orasului”, spune Niculescu in scrisoarea deschisa.

De asemenea, Niculescu specifica faptul ca primarul Clujului, Emil Boc, nu avea nici un motiv legal de a nu autoriza manivestarea Noii Drepte, care a avut loc in data de 15 martie in Piata Mihai Viteazul. Niculescu a mai spus ca Tokes dovedeste ca agenda sa politica are drept scop “otravirea relatiilor dintre romani si maghiari” si castigarea electoratului.

sursa CityNews

Republica Moldova va dispune de sisteme de control al paşapoartelor cu date biometrice

Republica Moldova ar putea primi în viitorul apropiat sisteme de control al paşapoartelor cu date biometrice la toate punctele internaţionale de trecere a frontierei transmite Moldpres. În Aeroportul Internaţional Chişinău, colaboratorii Serviciului Grăniceri au demonstrate, la sfârşitul săptămânii trecute, delegaţiei Comisiei pentru Securitate şi Apărare din Parlamentul European modul de funcţionare a acestui sistem de control.

David Welstenholme, reprezentant al Parlamentului European, a apreciat noul sistem de control al paşapoartelor, menţionind că prin implementarea acestuia Republica Moldova se aliniază statelor europene în domeniul tehnologiilor informaţionale.Aplicarea paşapoartelor biometrice permite asigurarea protecţiei reale a cetăţenilor, contracararea eficientă a terorismului şi migratiei ilegale.
De asemenea, falsificarea documentelor biometrice sau înselarea sistemului de control este, practic, imposibilă, deoarece verificarea datelor se realizează simultan pe mai multe direcţii.
Amintim că primul deţinător al paşaportului biometric a devenit preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin la începutul lunii februarie. Primele 50 de paşapoarte au fost testate în laboratorul special de certificare din Franţa.. Dispozitive de scanare pentru asemenea paşapoarte au fost deja instalate pe Aeroportul Internaţional Chişinău. Până la momentul de faţă, potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Dezvoltării Informaţionale, paşapoarte biometrice au circa 100 de cetăţeni ai Republicii Moldova.

sursa Unimedia

Preotul Ioan Ţivlea nu a încălcat legea

Curtea de Apel Cahul a decis joi că preotul Ioan Ţivlea nu a încălcat legea şi avea dreptul să profeseze în Republica Moldova. Ioan Ţivlea este unul dintre cei patru preoţi ai Mitropoliei Basarabiei, toţi cetăţeni români, cărora li s-a interzis în decembrie să rămână pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că nu ar fi avut actele necesare. Toţi au atacat deciziile în instanţă.
Avocatul Alexandru Postică îi reprezintă pe toţi cei patru preoţi şi a explicat la BBC ce a hotărât Curtea.
"Curtea de Apel a casat decizia din ianuarie a judecătoriei Cahul prin care Ioan Ţivlea a fost declarat vinovat pentru că nu avea permis de desfăşurare a activităţii de preot. Domnul Ţivlea a fost acum declarat nevinovat", a spus Alexandru Postică.
Avocatul mai spune însă că pentru ca preotul să poată acum să rămână în parohia din raionul Cuza Vodă are nevoie de un permis de şedere. După problemele de abia acum încep să apară.
Avocatul Alexandru Postică a explicat că potrivit legii, odată ce instanţa a hotărât că preoţii sunt nevinovaţi, şi aveau dreptul să muncească în Republica Moldova, nu mai există piedici pentru ca Biroul de Migraţii să le elibereze şi permise de şedere.
Situaţia stă însă aşa doar pe hârtie, spune el. Biroul nu i-a eliberat permis lui Ioan Ţivlea de exemplu, de luna trecută, aşa cum trebuia, pentru că acesta se afla în plin proces privind drepturile de muncă.
Domnul Postică e de părere chiar că autorităţile de la Chişinău continuă să îi persecute pe preoţii români, care îi sunt clienţi. Şi explică de ce crede asta.
"Autorităţile au intervenit deja şi în cazul domnului Ţivlea şi al domnului Budescu. Luni am fost chemaţi la Biroul Migraţie unde trebuia să ni se elibereze permisele de şedere", spune avocatul.
"Nu mică mi-a fost mirarea când am văzut că permisele nu au fost eliberate. Dimpotrivă, am fost duşi la judecătorie, pentru a fi luată o decizie pe baza aceloraşi învinuiri asupra cărora s-au pronunţat deja instanţele", spune domnul Postică.
Avocatul a dat în judecată Biroul Migraţie pentru a obţine permisele de şedere pentru toţi cei 4 preoţi, Ioan Ţivlea, Iulian Budescu, Ionel Bâgea şi Florin Dumitraşcu, după ce instanţele au hotărât în cazul lor că aveau dreptul să muncească pe teritoriul moldovean.
Cei patru şi o călugăriţă au fost expulzaţi începând cu decembrie anul trecut din Republica Moldova, pe motiv că nu aveau actele necesare să îşi desfăşoare activitatea. Preoţii, cetăţeni români, au parohii subordonate Mitropoliei Basarabiei.
Decretele de expulzare au venit la scurt timp după ce preşedintele Vladimir Voronin a acuzat Mitropolia Basarabiei că ar avea atitudini ostile faţă de Republica Moldova.

sursa BBC

Ministrii penali: faptele pe care Curtea Constitutionala le ingroapa in Parlament (II)

Fiul lui Pacuraru, contracte de la baronii tatalui

Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, este acuzat de procurorii DNA ca a facut interventii pentru dirijarea unor contracte pe bani publici catre firma fiului sau prin intermediul sefului PNL Gorj, Ilie Morega.

Procurorii DNA i-au facut dosar penal ministrului Pacuraru absolut din intimplare. In timp ce SRI asculta telefoanele liderului PNL Gorj, Ilie Morega, acuzat in celebrul scandal al banilor pentru partid adunati de la institutii deconcentrate, procurorii au descoperit doua convorbiri in care ministrul Muncii il ruga pe Morega sa-l prezinte pe Mihnea Pacuraru, fiul sau, directorilor de la Complexul Energetic Rovinari si de la Societatea Nationala a Lignitului Oltenia spre a-l ajuta in obtinerea unor contracte de formare profesionala. Dupa ce rugamintile ministrului Pacuraru au fost puse in practica de catre Morega, procurorii DNA au inceput instrumentarea dosarului. Conform procurorilor DNA, ministrul Pacuraru
l-ar fi rugat pe Morega sa intervina pe linga cei doi directori de mari societati de stat pentru ca acestia sa incheie contracte pentru perfectionare profesionala cu firma lui Mihnea Pacuraru, Intratest. Pacuraru junior si-a infiintat firma pe care ministrul a recomandat-o oltenilor, Intratest, la doua luni dupa ce tatal sau fusese numit ministru.

Despre discutiile preliminare purtate cu ministrul Pacuraru, Ilie Morega a declarat pentru Cotidianul: „Prima data cind m-a sunat eram in concediu. Mi-a spus ca va veni fiul sau aici si sa discut cu seful de la Rovinari. Eu l-am anuntat pe Ciurea (Laurentiu Ciurea - directorul Complexului Rovinari - n.r.): «Este posibil sa te caute fiul lui Pacuraru, vedeti ce solicita»“. „Nu am intervenit in nici un fel, eu le-am spus sa-l trateze ca pe orice agent economic“, a precizat pentru Cotidianul Ilie Morega. Dupa aceasta discutie, Mihnea Pacuraru chiar a descins la Rovinari, in timp ce la societate tocmai se desfasura sedinta AGA. Tot Morega, care se afla la acea sedinta in calitate de membru AGA, si-a amintit ca secretara directorului Ciurea a intrerupt sedinta pentru a anunta vizita lui Mihnea Pacuraru. Acesta ar fi discutat circa 10 minute cu Ciurea si i-a lasat un pliant despre firma Intratest.

Miki Spaga, frate de arme cu „crapul“ Fanel Pavalache

Serban Mihailescu, fostul sef al Secretariatului General al Guvernului, are dosar penal pentru ca ar fi primit mita niste arme de vinatoare de la Fanel Pavalache, singurul condamnat pentru coruptie in guvernarea Nastase.

Si dosarul lui Serban Mihailescu (foto), zis Miki Spaga, provine din disjungerea unui alt dosar, cel privind mita de 20.000 de euro pe care ar fi primit-o pentru a interveni in cazul falimentului Bancii Internationale a Religiilor. Declaratia incriminatoare la adresa fostului sef al SGG a fost facuta chiar de catre Fanel Pavalache, un consilier guvernamental si un apropiat de-ai lui Mihailescu. Conform rechizitoriului, Pavalache le-ar fi povestit procurorilor cum i-a trimis lui Serban Mihailescu, in mai multe rinduri, 11 pusti de vinatoare, prin soferul acestuia. O declaratie importanta la dosar este cea a soferului Cristi Zamfir, care a declarat procurilor ca a fost de mai multe ori la vila de la Snagov a lui Serban Mihailescu pentru a-i duce diverse obiecte, printre care se numarau si sase arme de vinatoare. Serban Mihailescu este acuzat de fapte de coruptie. Procurorii sustin ca seful SGG ar fi fost ajutat in savirsirea acestor fapte si de catre Marin Bucur, presedintele Asociatiei de Vinatoare „Cerbul Bucuresti“, care e anchetat si el sub acuzatia de complicitate la infractiunea de coruptie pentru ca a inregistrat armele pe asociatia sa de vinatoare. Marin Bucur este prietenul din copilarie al lui Adrian Nastase si patronul restaurantului de lux Casa Capsa, loc in care Serban Mihailescu si-a aniversat vinerea trecuta ziua de nastere.

Mama lui Mitrea, casa de la clientii politici ai fiului

Dosarul lui Miron Mitrea s-a nascut prin disjungerea dosarului Zambaccian al lui Adrian Nastase. Acuzatiile sint similare: mita contra functii.

Fostul ministru al Transporturilor in guvernul Adrian Nastase, Miron Mitrea (foto), este acuzat de luare de mita. Procurorii DNA sustin ca mituirea consta in lucrari de constructii in valoare de 3,5 miliarde de lei vechi, executate la o casa situata in Baneasa, detinuta de mama lui Miron Mitrea, Viorica Mitrea. Imobilul a fost renovat si extins intre anii 2001 si 2004 de catre firmele Vertcon, Conimpuls si Regal din Bacau. Vertcon a fost infiintata de Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat in ministerul condus de Mitrea, si de Irina Jianu, fosta sefa a Inspectoratului de Stat in Constructii, institutie aflata in subordinea aceluiasi minister. Pe perioada in care Vertcon a lucrat la extinderea imobilului cu 100 de metri patrati, casa era, oficial, in proprietatea unui anume Ion Scarlat. Mama lui Miron Mitrea a cumparat imobilul abia pe 2 februarie 2004, pentru ca ulterior sa il vinda pentru 280.000 de euro lui Marius Opran, apropiat al sotilor Adrian si Dana Nastase. Lucrarile de extindere si renovare a casei detinute de catre Viorica Mitrea au fost considerate de procurorii DNA ca reprezinta mita luata de fostul ministru al Transporturilor pentru a-i mentine in functii pe Sergiu Sechelariu si Irina Jianu. Acest dosar a fost intocmit prin disjungere din dosarul Zambaccian, in care fostul premier Adrian Nastase si Irina Jianu sint urmariti penal, de la sfirsitul anului 2006, pentru luare, respectiv dare de mita. „Eu sint urmarit penal de mai bine de un an in acest caz. Dosarul a fost disjuns inca de atunci. Nu inteleg de ce se mai declanseaza o data urmarirea penala“, a declarat Mitrea pentru Cotidianul, anul trecut.

Codrut Seres este acuzat de tradare

Codrut Seres, fostul ministru al Economiei, este invinuit in „dosarul spionilor“ de cele mai grave acuzatii care se aduc unor demnitari.

Tradare prin divulgare de informatii secrete si sprijinirea unui grup infractional sint acuzatiile aduse de catre procurori lui Codrut Seres (foto) in celebrul „dosar al spionilor“, alaturi de oamenii de afaceri Stamen Stancev si Vadim Benyatov. Seres este suspectat ca ar fi servit interesele lui Stamen Stancev, considerat capul retelei de spionaj economic, in mai multe cazuri, de la privatizari pina la contracte ieftine de energie, cum ar fi cazul ALRO Slatina. Potrivit reprezentantilor Parchetului General, numele lui Codrut Seres apare implicat in privatizarile societatilor Electrica Muntenia Sud, Petrom, Turceni si in vinzarea actiunilor Romexterra Bank detinute de Transgaz. Relatia de prietenie dintre ministrul Economiei si Stancev era una foarte apropiata, conform re-zolutiei Parchetului General. Intr-una dintre convorbirile dintre cei doi care exista la dosar, Stancev i se adresa ministrului Economiei folosind direct prenumele acestuia, Codrut. Conform documentelor, „relatia deosebit de apropiata dintre cei doi rezulta din intreaga probatiune a cauzei, probatoriul administrat dovedind ca Stamen Stancev a fost un apropiat al biroului demnitarului“ - fapt cunoscut si de Roxana Iacob, sefa de cabinet a ministrului Economiei si Comertului, care ar fi fost permanent la curent cu relatia privilegiata dintre cetateanul strain si demnitarul roman. Cel mai semnificativ argument al procurorilor privind relatia personala dintre cei doi este faptul ca „Stamen Stancev a fost invitat la nunta ministrului, desfasurata in anul 2006, in contextul in care cei doi au avut in intervalul 2005-2006 mai multe intilniri in afara cadrului oficial, atit in Romania, cit si in strainatate“. Despre acest dosar, fostul ministru Seres a declarat ca „este vorba despre un dosar politic si un circ mediatic orchestrat de papusarul Traian Basescu si realizat de mina doamnei Monica Macovei“. In acest dosar, procurorii au mai cerut punerea sub invinuire si a unor functionari ministeriali: Dorinel Mucea si Mihai Donciu.

sursa Cotidianul

Ministrii penali: faptele pe care Curtea Constitutionala le ingroapa in Parlament (I)

• Decizia Curtii Constitutionale potrivit careia inceperea urmaririi penale a ministrilor si fostilor ministri care sint si parlamentari nu se poate face decit cu avizul Camerelor din care fac parte arunca intr-un termen imposibil de prevazut momentul in care cinci mari dosare de coruptie vor ajunge in fata unei instante. • Cotidianul trece in revista principalele capete de acuzare pe care procurorii le-au putut documenta pina in momentul in care, sub o forma sau alta, aceste dosare au fost blocate, in principal prin invocarea unor vicii de procedura de catre cei vizati

Adrian Nastase nu scapa de judecata

In pofida deciziei Curtii Constitutionale, Adrian Nastase poate fi trimis in judecata pentru o parte din dosarul Zambaccian.

Adrian Nastase este acuzat in dosarul Zambaccian de trei infractiuni: luare de mita, pentru bunurile din China si lucrarile de amenajari interioare la imobilul din Bucuresti si la casa de la Cornu, de santaj, pentru ca, ulterior deschiderii dosarului, l-a amenintat pe principalul martor al acuzarii, Ioan Paun, fostul consul al Romaniei in China, si, in fine, de insusire de foloase necuvenite, pentru ca ar fi primit ilegal, in 2004, prin intermediul firmelor Eurografica si Vertcon, materiale de campanie electorala in valoare totala de 28 de miliarde de lei vechi (circa 700.000 de euro la cursul de atunci).
Surse judiciare sustin ca, in pofida deciziei de luni a Curtii Constitutionale, Nastase ar putea ajunge din nou in fata judecatorilor. Aceasta intrucit DNA pregateste disjungerea ultimei parti din dosar, cea care priveste finantarea ilegala a campaniei sale electorale. Infractiunea respectiva ar fi fost comisa de Nastase in calitate de presedinte al PSD, si nu de prim-ministru, caz in care procurorii nu au nevoie de nici un fel de aviz pentru declansarea urmaririi penale. Aceste avize sint necesare, conform Constitutiei, doar pentru infractiuni comise in exercitiul functiei de ministru, or, Nastase ar fi beneficiat ilegal de finantarea campaniei sale in calitate de sef de partid.

Dosarul de coruptie al lui Adrian Nastase are 30 de volume si contine zeci de marturii date de soferi, gestionari, muncitori, administratori de firme sau ale fostului consul al Ro-maniei in China Ioan Paun. Pina si ofiteri SPP care au asigurat protectia familiei Nastase in China au povestit procurorilor DNA modul in care acestia au procedat la „shoppinguri“ facute de cei doi in aceasta tara, care insumeaza peste o jumatate de milion de dolari. Toate aceste marturii sint insotite de probe materiale din cele mai diverse: facturi, registre contabile, liste de cumparaturi, expertize ale Institutului de Criminalistica, declaratii vamale, scrisori trimise de Dana Nastase consulului Paun in care-i indica ce anume trebuie sa cumpere din bazarurile chinezesti. Mai mult, dupa ce procurorii DNA au deschis dosarul, Adrian Nastase a incercat santajarea principalului martor al acuzarii, Ioan Paun, pe care l-a amenintat, printr-un apropiat, ca va dezvalui in mass-media ca ar fi agent sub acoperire, fapt care, indiferent daca e adevarat sau nu, ar fi compromis iremediabil cariera diplomatica a fostului consul.
Dosarul de luare de mita al lui Adrian Nastase a pornit de la doua denunturi. In 24 ianuarie 2006, Cristina Popa, fost administrator al firmei Vertcon SA din Bacau, le-a relatat procurorilor modul in care, in perioada 2002-2004, Irina Jianu, pe atunci sefa Inspectoratului de Stat in Constructii, care controla in fapt Vertcon, a determinat-o sa achite din conturile societatii bunuri importate din China de Adrian si Dana Nastase. „Pentru efectuarea formalitatilor vamale au fost folosite facturi completate in fals pe formulare «in alb» ce aveau aplicate doar stampilele si semnaturile furnizorilor chinezi, formulare expediate prin posta de Ioan Paun din cadrul Ambasadei Romaniei din China“, se arata in rechizitoriul DNA. Chinezariile, in valoare totala de peste o jumatate de milion de dolari, erau cumparate din bazaruri fie personal de Dana Nastase, fie de Paun si erau trimise pe mare pina in portul Constanta, de unde ajungeau la depozitul Vertcon din Bacau, iar de acolo, la imobilele familiei Nastase din Zambaccian si Cornu sau la casa din Strada Cristian Tell a unui apropiat al familiei fostului premier. Toate aceste bunuri erau inregistrate drept cheltuieli in registrele contabile ale Vertcon, dar reprezentau, conform procurorilor, mita primita de Nastase pentru a o mentine in functie pe Irina Jianu.
In 9 martie 2006, Ioan Paun a depus, la rindul sau, un denunt penal la DNA in care arata cum a fost obligat de fostul premier, in schimbul mentinerii sale in functie, sa cumpere bunuri de pe piata chinezeasca pentru familia Nastase, sa le ambaleze, sa le depoziteze intr-o cladire detinuta de Ambasada Romaniei in China si, ulterior, sa le expedieze in Romania. Tot Paun se ocupa si de registrele de cumparaturi intocmite la solicitarile Danei Nastase, si de expedierea prin posta a documentatiilor in alb emise de firme chinezesti. Paun a primit de la sotii Nastase 711.000 de dolari pentru aceste achizitii, din care a cheltuit 592.000 de dolari, iar restul i-a predat DNA.
Adrian Nastase a facut intre 2002 si 2004 trei vizite oficiale in China, insotit de Dana Nastase, care a mai fost in alte trei excursii pentru a „importa“ bunurile necesare caselor din Zambaccian si Cornu. Dana Nastase a cumparat din China practic tot necesarul unei gospodarii. Listele de cumparaturi depuse de Paun la dosar cuprind bunuri din cele mai diverse: vase WC, chiuvete, bideuri, cazi de baie, cabine de dus, oglinzi, veioze, paturi, brazi de Craciun, plapumi, perne, lenjerii de pat, covoare, draperii, ciucuri de draperii, perdele, fete de masa, ciorapi, peruci, posete, rochii, biciclete, aparate de taiat oua, masini de taiat taitei, lanterne, tacimuri, flori si legume artificiale, hamace, clopotei, ceasuri breloc, strecuratori etc. Mare parte a acestor obiecte au fost identificate de procurori la perchezitiile efectuate in apartamentele vecine din blocul din Zambaccian (unul detinut de Andrei, fiul lui Adrian Nastase) sau in casa din Cristian Tell, cumparata de Paul Opris de la Tamara Cernasov, matusa prin alianta a fostului premier. Apartamentul din Zambaccian al sotilor Nastase nu a putut fi perchezitionat, intrucit cererea adresata de DNA conform prevederilor Constitutiei a fost respinsa in 7 martie 2003 de plenul Camerei Deputatilor. Ulterior, Adrian Nastase a invitat un comando de ziaristi sa-i „perchezitioneze“ locuinta, astfel incit procurorii au atasat la dosar si inregistrarile televiziunilor in care apar o parte din obiectele indicate in lista lui Paun. Fostul consul le-a predat procurorilor pina si foto-grafii facute de Dana Nastase in China cu obiectele pe care voia sa le achizitioneze.
Sotii Nastase duceau bani cash in China pentru cumparaturile facute. Paun isi aminteste cum a preluat de la un pilot Tarom o mapa neagra pe care i-a dat-o Danei Nastase. „Impreuna cu dinsa am deschis aceasta mapa. Imi amintesc ca, atunci cind am facut acest lucru, eram in masina si in interiorul mapei era un top de hirtie A4 care avea in mijloc un decupaj, din interiorul caruia am scos trei teancuri de bancnote, fiecare continind 10.000 de dolari“, scrie Paun in declaratia data procurorilor.

Dupa ce DNA a inceput ancheta, in 2006, Adrian Nastase a incercat sa-l santajeze pe Paun pentru ca acesta sa-si schimbe declaratiile si sa nu predea procurorilor probele materiale aflate in China. In acest scop l-a invitat, in zilele de 13 si 14 martie 2006, pe Octavian Cretu, administrator al firmei Romaqua Borsec si apropiat al lui Paun, in biroul sau din Camera Deputatilor si i-a cerut sa intervina pe linga fostul consul pentru a-l determina sa nu mai colaboreze cu procurorii. Cretu a sesizat insa DNA inaintea acestor intilniri, iar procurorii l-au echipat cu aparatura de inregistrare ambientala. Nastase avea doua solutii complementare pentru
a-l convinge pe Paun: fie sa plece citiva ani din tara si sa-l sustina financiar, fie sa-l santajeze in caz ca refuza prima oferta. „Deci Irina Jianu vrea sa anunte ca el (Paun - n.red.) i-a spus ca e ofiter sub acoperire. Deci iese un scandal si o mizerie. Mie nu-mi lasa posibilitatea decit a unui atac care sa mearga pe toate zonele“, i-a spus, conform inregistrarilor din dosar, Adrian Nastase lui Octavian Cretu. Fostul consul nu s-a lasat intimidat si a depus marturie in dosarul de coruptie al sotilor Nastase.
In timpul urmaririi penale, Adrian Nastase s-a prevalat de dreptul de a nu declara nimic anchetatorilor, preferind sa se apere direct in fata instantei. Insa, odata ajuns in instanta, Adrian Nastase a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate, pe motiv ca inceperea urmaririi sale penale nu a avut avizul presedintelui Basescu. Exceptia a fost admisa de Curtea Constitutionala care, dupa ce avizul prezidential a fost obtinut, a decis luni ca e nevoie si de avizul Camerei Deputatilor.

Seara romaneasca cu valoare de simbol la Kucevo in Timoc

Vineri 29 martie, la Kucevo in Timoc, a avut loc o sera romaneasca la care au participat circa 400 de romani din Kucevo dar si din alte zone ale Timocului, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
Semnificatia aparte a acestei seri a fost data de prezenta reprezentantilor partidelor si asociatiilor care vor merge impreuna, pe o singura lista, la alegerile locale si parlamentare din Serbia. Dupa discursurile mobilizatoarea ale dr. Pedrag Balasevic, presedinte al Partiei democrate a Rumanilor din Serbia si cel care va deschide lista pentru alegerile parlamentare si discursul emotionant al lui Micea Stoiadinovic, vicepresedinte al aceluiasi partid romanesc din Timoc, si cel de-al doilea candidat de pe lista pentru parlamentul Serbiei, romanii au dansat si cantat vechi dansuri si cantece romanesti din toate zonele Timocului.
A fost prezenta si Televiziunea Romana, prin corespondentul de la Timisoara, precum si oaspeti din Romania si lucru inedit dl. Daniel Ionita, presedintele Federatiei Asociatiilor Romanesti din Spania care alaturi de Eugen Popescu din partea Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni si Viorel Badea, coordonatorul politic al Comisiei pentru romanii de pretutindeni a Partidului Democrat Liberal din Romania, au dorit ca prin prezenta lor, sa aduca un sprijin moral noii aliante romanesti din Timoc.

sursa Romanian Global News

Nordul Bucovinei: Martirii romani pomeniti la Fantana Alba

Autoritatile locale din raionul Hliboca a reactionat la sesizarea parlamentarului roman din Ucraina, Ion Popescu, privind situatia referitoare la taierea brazilor de pe pamantul insangerat al martirilor romani de la Fantana Alba (nordul Bucovinei), transmite un comunicat al Comunitatii Romane din Ucraina primit la redactia Romanian Global News.
Raspunzand la sesizarea d-lui Ion Popescu, la administratia raionala de stat Hliboca miercuri, 26 martie a avut loc sedinta grupului de lucru privind examinarea situatiei de la Varnita (Fantana Alba).
La insistenta deputatului la sedinta au participat consilierii parlamentari Aurica Bojescu, deputat in Consiliul regional Cernauti, Petru Posteuca, deputat in Consiliul raional Hliboca precum si reprezentantii preotimii romanesti in frunte cu Protopopul raionului Hliboca, Ioan Gorda.
La sedinta a fost respins proiectul propus de administratie de a construi pe locul respectiv o capela cu turnul in forma de ceapa, deoarece nu corespunde stilului ortodox romanesc.
In urma dezbaterilor s-a ajuns la intelegerea, ca este necesar de a construi un memorial, tinand cont de continutul lui national si spiritual romanesc din zona.
Dupa ce s-a clarificat, ca administratia locala nu a prevazut resurse in bugetul raional pentru programul de dezvoltare national-culturala a popoarelor bastinase, Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina”, a propus sa fie elaborat de urgenta acest program, prin care conform art.119 (p.3) al Constitutiei Ucrainei administratiile locale de stat sunt obligate sa le realizeze si totodata sa fie alocata suma necesara pentru aceasta constructie.
Consilierii deputatului poporului din Ucraina au declarat, ca Ion Popescu va tine sub observatie si in continuare evolutia situatiei din zona.
Duminica, 30 martie la Hliboca a fost organizat un simpozion consacrat evenimentelor tragice de la Fantana Alba si marti, 1 aprilie, impreuna cu bisericile din zona, cu administratia raionala Hliboca va organizata traditionala slujba de pomenire a martirilor romani, cazuti la 1 aprilie 1941.

sursa Romanian Global News

Napoca – vechea capitală a Daciei Porolissensis

În perioada romană, în provincia Dacia, viaţa urbană era polarizată în două centre situate pe teritoriul judeţului Cluj. Unul este antica cetate Napoca, Clujul de azi, iar cealaltă este Potaissa, azi Turda. Situată pe Valea Someşului Mic, Napoca era un important centru comercial - capitala Daciei nordice (Dacia Porolissensis).

Arheologii clujeni au găsit o parte din vestigiile romane, care sunt suprapuse peste rămăşiţele unor aşezări din perioada preistorică. Mai mult, centrul vechiului oraş roman coincide cu cetatea medievală şi cu centrul oraşului de azi. Se pare că zidul de incintă al oraşului roman trece prin apropierea zidului cetăţii medievale Klausenburg. Vechiul for al oraşului Napoca ar fi situat chiar pe amplasamentul centrului actual al oraşului, mai precis în Piaţa Unirii. Cel mai probabil, forul era situat în spaţiul dintre catedrala romano-catolică Sfântul Mihail şi zona Consulatului Ungariei. În Piaţa Unirii au fost descoperite ziduri ale unor locuinţe din perioada romană, printre care ruinele unei case luxoase, cu o fântână interioară, împreujmuită de coloane de piatră lucrată în stilul caracteristic regiunii italiene Toscana.

Ruinele romane, motiv de gâlceavă politică
O parte dintre ruine au fost acoperite cu pământ. Cele mai valoroase vor fi acoperite cu o placă de firbă de sticlă şi vor fi iluminate. Alte vestigii romane au fost descoperite în zona Muzeului de Istorie, lângă mănăstirea franciscană care funcţionează şi azi, în spatele Poştei centrale. Cei mai avuţi dintre romani evitau aglomeraţia oraşului. Ruinele unor mari vile au fost descoperite în apropierea Clujului, la Sânicoară, unde a fost găsit şi un frumos altar votiv din piatră.
Celălalt mare oraş roman, Potaissa, s-a dezvoltat sub protecţia castrului Legiunii a V-a Macedonica, una dintre unităţile de elită ale armatei imperiale romane. În acest castru au fost descoperite cele mai mari hipocauste din Dacia. Este vorba de un sistem de încălzire a termelor romane, asemănătoare cu o centrală termică de azi. Exista un sistem cu podele duble, sprijinite pe suporţi de piatră şi de cărămidă, prin care circula aerul încălzit. În termele din castrul militar existau de asemenea bazine cu apă caldă şi cu apă rece.
Tot în castru se afla şi o mare palestră, o sală de sport destinată exerciţiilor fizice făcute de legionarii romani. Tot la Potaissa, orăşenii exploatau una dintre cele mai mari mine de sare din această parte a Imperiului. Se pare că sarea de la Potaissa ajungea până la Roma, în capitala imperiului, dar şi în oraşe din Spania de azi, din Franţa ori din Africa de Nord. Cele două oraşe romane erau legate în Antichitate printr-o serie de drumuri. Calea negustorilor trecea prin Ceanu Mic şi Cojocna, pe traseul actualului drum judeţean. Drumul roman era mai lung cu doar o mie de paşi decât actuala şosea europeană care leagă Clujul de Turda, dar avea avantajul că ocolea în întregime Dealul Feleacului. Actuala şosea se află pe traseul unui drum medieval, care trece drept peste deal. De asemenea, există un drum strategic imperial folosit de militari şi care se află pe traseul viitoarei autostrăzi Transilvania. Existau şi drumuri secundare care uneau Clujul de castrele de la Bologa, de la Gherla şi de la Gilău, din apropierea Clujului de azi.

articol de Claudiu Pădurean

Fabrica de profesori in impostura de la Medicina bucuresteana

Modelul Oprescu nu pare deloc singular la Universitatea de Medicina si Farmacie din Bucuresti. Obtinerea titlurilor academice fara indeplinirea conditiilor legale devine regula.

Dupa ce Cotidianul a prezentat modul in care senatorul PSD Sorin Oprescu a obtinut titlul de profesor universitar la UMF "Carol Davila" din Bucuresti fara sa indeplineasca criteriul minim al articolelor publicate in reviste de virf, conducerea universitatii a facut front comun pentru a-si apara confratele. Astfel, rectorul Florian Popa a refuzat sa ne permita, in baza Legii liberului acces la informatiile de interes public, sa consultam dosarul de candidat cu care Oprescu a obtinut titlul de profesor universitar in anul 2000. Cu toate acestea, Ministerul Educatiei ne-a declarat in mod oficial ca asemenea documente reprezinta informatii de interes public si ne-a indrumat spre conducerea UMF.

Florian Popa candideaza vineri, singur pe post, pentru un nou mandat de rector al UMF. Cazul Oprescu se dovedeste insa doar un exemplu pentru modul in care, sub mandatul sau, o serie de alte cadre universitare au obtinut ori sint pe cale sa obtina titlul de profesor universitar fara a indeplini unele cerinte minime. Mai exact, este vorba de obligativitatea publicarii a cel putin doua articole intr-o revista cotata ISI.

Cazul conferentiarului Monica Pop a fost prezentat de Cotidianul in urma cu putin timp. Desi nu avea nici un articol cotat ISI, ea a fost validata pe post de o comisie condusa de Popa, iar mai apoi de senatul universitar. Vineri, si ea candideaza singura pe post la un nou mandat de prorector in echipa lui Florian Popa. De fapt, nici unul dintre candidatii la functiile de rector, prorector si secretar stiintific nu are adversari in alegerile de vineri.

In continuare va prezentam doua cazuri de profesori universitari din UMF care si-au dobindit titlul in afara legii. Daniela Ion este profesor de fiziologie din 2007, iar in fisa ei de autoevaluare, publicata pe site-ul UMF, declara ca a publicat patru articole cotate ISI intr-o revista din Satu Mare. Dar o vizita la Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamintul Superior din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii (CNCSIS), unde am verificat informatia in baza de date cu articole cotate ISI, pusa gratuit la dispozitia publicului, ne-a confirmat ca Daniela Ion nu a publicat nici un articol cotat ISI. Revista indicata de ea, aceeasi ca si in cazul Monicai Pop, este doar indexata ISI, adica se afla intr-o baza de date a publicatiilor internationale, fara ca articolele publicate sa fie verificate si garantate din punct de vedere calitativ, cum se intimpla cu revistele cotate ISI. Cazul Danielei Ion este cu atit mai surprinzator cu cit ea este presedintele Comisiei de stiinte medicale din cadrul CNCSIS, dar si consilier al secretarului de stat responsabil cu invatamintul superior din Ministerul Educatiei si Cercetarii. "Stiu ca ati descoperit ca revista in care am publicat este doar indexata ISI, si nu cotata ISI, dar eu consider ca am indeplinit toate criteriile pentru a deveni profesor", ne-a spus ea. Cind am intrebat-o cum justifica atunci ca in fisa de autoevaluare a declarat ea insasi ca standardul minim pentru a obtine acest grad este de doua articole cotate ISI, si nu indexate, ne-a rugat sa-i transmitem intrebari in scris, deoarece nu mai doreste sa discute pe acest subiect.

Petru Armean, fost secretar de stat in Ministerul Sanatatii si actual director general al Scolii de Sanatate Publica si Management Sanitar, a fost validat ca profesor de catre conducerea UMF anul acesta, dupa ce, in 2004, devenise profesor si la Universitatea din Oradea. El declara in fisa de autoevaluare ca indeplineste standardele minime, publicind doua articole cotate ISI. Aceeasi baza de date din cadrul CNCSIS ne-a aratat insa ca nu a publicat nici un astfel de articol. "E vina lor! Nu au baza de date la zi! Eu am publicat un articol ISI in ultimii patru ani intr-o revista din Romania. Indeplinesc toate criteriile", ne-a declarat Armean. Cind l-am rugat sa ne comunice numele articolului si revista a refuzat, spunind ca nu e treaba noastra, desi legea il obliga sa faca public acest lucru pe site-ul universitatii, unde se gaseste insa doar numarul articolelor, fara a se preciza si datele lor de identificare

sursa Cotidianul

Nemtii combat extremismul cu benzi desenate

Andi e cel mai nou personaj de comics creat pentru a lupta impotriva fundamentalismului in Germania: e neamt si are o prietena turcoaica, inteligenta, simpatica si devotata Islamului.

Andi e tinarul protagonist al benzii desenate pe care guvernul regional al landului Renania de Nord - Westfalia o distribuie in rindul elevilor de 12-16 ani pentru a combate fundamentalismul religios si xenofobia in bancile scolii.
Aceasta nu e prima initiativa de acest gen a ministerului de interne regional din acest land, intrucit autoritatile mai au mai tiparit, inainte, un alt comic menit sa atraga atentia asupra pericolului reprezentat de gruparile radicale, in general. A fost tiparit deja un prim tiraj de 100.000 de exemplare, care au fost distribuite adolescentilor din regiune.
Prin acest BD, care are 38 de pagini color si o calitate grafica deosebita, autoritatile incearca sa se apropie de tineri, printr-un limbaj destul de slobod, pentru a-i face constienti de problematica intolerantei religioase si a multor forme de extremism. Pina si ministrul de interne regional, Ingo Wolf, si-a adus contributia, aparind in primele pagini ale revistei cu urmatorul avertisment: “Asa cum am vazut si in numarul trecut al revistei, extremistii incearca sa seduca, prin propaganda lor, tineri ca voi”.
Protagonistul povestii e Andi, un adolescent a carui estetica moderna e reprezentata prin sapca de baseball, parul ciufulit si maioul purtat peste tricou. Andi are o prietena turcoaica - o fata simpatica, desteapta si cu mare credinta in Islam, merge peste tot cu capul acoperit de val -, fiind totodata o mare aparatoare a sistemului democratic. Fratele ei, Murat, trece momentan printr-o criza pentru ca nu reuseste sa-si gaseasca un post de ucenic si pune refuzurile primite pe seama xenofobiei.
Astfel, Murat devine prada perfecta pentru noul elev din liceu, Harun, care etaleaza o ideologie islamista solida si o abordare rece si care il asigura ca e discriminat din cauza religiei sale. In curind, cei doi vor deveni din ce in ce mai apropiati, iar Murat se va pune la dispozitia lui Harun, care il indeamna sa puna capat oricaror prietenii cu necredinciosii, conform cerintelor Islamului. Murat nu va mai putea sa joace nici baseball si, pe deasupra, nu-i va permite surorii sale sa mearga la cinema cu Andi.
In cele din urma, Harun ii prezinta lui Murat un imam radical, propovaduitor al urii impotriva ne-musulmanilor, care cheama la “lupta cu necredinciosii” si incearca sa-i convinga pe tineri sa devina “martiri”. Din paginile revistei cititorul mai afla si ca Murat descopera, pe Internet, abundente dovezi de extremism, pe site-uri care prezinta clipuri despre razboiul din Irak, pentru care dau vina pe occidentali.
BD-ul mai are si o anexa cu titlul promitator “Tot ce-ai vrut sa stii vreodata despre islamism”, amintind totusi ca “dorinta de a inlocui sistemul constitutional german cu un altul de tip religios va fi considerata intotdeauna anticonstitutionala”.
Bineinteles, povestea e cu happy end: Murat scapa din ghearele integristilor si se intoarce la sora si la prietenii lui de odinioara, ba chiar obtine si slujba pe care nu o gasea inainte. Guvernul renan a considerat ca finalul fericit este cea mai buna lectie moralizatoare.

sursa Cotidianul

Ministrul Iorgulescu l-a facut pe Dumnezeu traseist politic: acum e membru PNL

Dupa ce a fost curtat de PSD, lingusit de PD si luat cu japca de PNG, Dumnezeu a primit o oferta de la PNL. In 2008, Dumnezeu este liberal, a anuntat, la Alba-Iulia, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu.

Sambata seara, la lansarea candidatilor liberali din Alba pentru alegerile locale, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a facut un anunt legat de transferul politic al anului: PNL si l-a adjudecat, pe post de agent electoral, pentru campania alegerilor locale. „Avem dusmani puternici, avem partide vopsite ideologic, trecute peste noapte de la social-democratie la, sa spunem, partide de orientare conservatoare, populara. Cu acestia trebuie sa ne luptam”, a spus ministrul in discursul sau, incheind apoteotic: „Dumnezeu este, de data aceasta, liberal”. Dumnezeu a trecut de-a lungul timpului pe la diverse partide, fiind un adevarat traseist politic, daca judecam dupa declaratiile facute de lideri de marca ai vietii politice. Fostul parlamentar PDSR Vasile Vacaru decretase, sub regimul Iliescu, ca „Dumnezeu este PDSR-ist”. Colegul sau, senatorul Ion Solcanu, spusese ulterior ca „Dumnezeu este pesedist”. De altfel, profund religios, Ion Solcanu a declarat raspicat ca n-ar parasi social-democratia decit de dragul Divinitatii: „Plec din PSD doar daca isi face Dumnezeu partid”.

Nici baronul pesedist de Vrancea Marian Oprisan nu s-a lasat mai prejos, anuntindu-si electoratul ca, pentru el, Dumnezeu e mai presus de partid: „Eu cred intr-un partid european modern care se numeste PSD. Dar nu inainte de Dumnezeu”.Deranjat de adjudecarea Celui de Sus de catre pesedisti, PRM a facut o plingere chiar in plenul Parlamentului, prin deputatul Adrian Moisoiu: „Avind in vedere declaratia unor lideri ca si Dumnezeu este pesedist, am sa exprim o rugaminte Maicii Domnului din partea noastra a celorlalti care nu sintem pesedisti: „Nu lasa, Maicuta/ Sa pierim pe cale/ Caci noi sintem fiii/ Lacrimilor tale!“.

Dupa victoria „revolutiei portocalii”, in 2004, evident ca Dumnezeu, dind dovada de oportunism, dar si de pragmatism in cariera politica, a trecut de la PSD la Alianta PNL-PD. Democratii, proaspat migrati de la stinga ideologica la dreapta, au inceput sa mizeze tot mai mult pe mitul cristic adoptat in strategiile de imagine ale presedintelui Basescu. „Foarte putini inteleg in viata noastra de zi cu zi ca, dincolo de vointa noastra, este vointa lui Dumnezeu. Poporul roman a exprimat vointa lui Dumnezeu pe 19 mai. Cu voia poporului roman si voia lui Dumnezeu am demonstrat tot ce era de demonstrat atit romanilor, cit si politicienilor. Politicienii trebuie sa deserveasca poporul si nu invers. Va garantez ca ce s-a intimplat pe 19 mai a demonstrat ca viata mea nu mai este a mea, ci a dumneavoastra si trebuie sa va servesc atit timp cit sint pe pamint”, declara anul trecut, la Sibiu, Traian Basescu, intr-un discurs aproape mistic, dupa referendumul pentru demiterea sa din functie.

Derapajele catre misticism si folosirea simbolurilor religioase in scopuri electorale de catre PD si Basescu au fost taxate evident de premierul Tariceanu: „Presedintele se crede urmasul lui Dumnezeu pe pamint”. Si Elena Udrea, exponent principal al imaginii PD-L, invoca frecvent in aparitiile sale publice legatura spirituala cu Biserica, cu Dumnezeu, aplecarea catre Cele Sfinte. Intr-un interviu acordat unei publicatii, secretarul executiv al PD-L a povestit ca cel mai de pret cadou primit a fost o icoana de argint, veche de 100 de ani, si ca, desi nu merge des la biserica, isi pastreaza credinta: „Merg de Paste, de Craciun si la sarbatorile mai mari. Si mai merg atunci cind mi se intimpla sa trec printr-o stare de tristete profunda. Cred ca biserica poate sa-ti aduca liniste”. Elena Udrea a povestit si despre fiul ei vitreg, Alin Cocos, ca este profund religios: „Este credincios, merge la manastiri si tine toate posturile“.

Becali a bagat Decalogul in doctrina PNG

10.000 de euro a donat duminica liderul PNG, Gigi Becali, unei biserici din Vaslui. O suma infima in comparatie cu milioanele de dolari donate deja diverselor lacase de cult din tara. De altfel, Becali si-a pus propriul partid „In slujba Crucii si a neamului romanesc”, dupa cum o afirma in sloganul acestuia, facind din religie ideologie de partid. In doctrina partidului, elaborata in toamna lui 2006 de Dan Pavel, PNG a introdus in cuprinsul acesteia Decalogul. „Cel mai bun ideolog si profesor de doctrine a fost Cristos, adica Dumnezeu, nu?”, spunea atunci Becali. „Ca partid crestin, PNG-CD considera ca - intr-o societate cu fibra morala si mentalitatile pervertite sau chiar distruse de ateismul comunist, de utilitarismul si hedonismul postcomunist - prioritatea absoluta este afirmarea credintei in Dumnezeu“, se arata in brosura amintita. (D.D.)

sursa Cotidianul

Voiculescu taie sute de copaci sa-si faca palat

-- Familia liderului PC isi ridica palat in mijlocul padurii Corbeanca * Copacii de pe 1000 de metri patrati au fost culcati la pamant * Inspectoratul Teritorial de RegimSilvic si de Vanatoare Bucuresti a depus plangere penala pentru taieri ilegale

Zona de nord a Capitalei se afla sub controlul total al asa-zisilor dezvoltatori imobiliari. Periodic, zeci sau chiar sute de copaci sunt pusi la pamant pentru ca pe locul lor sa se ridice blocuri si vile. Una dintre cele mai afectate zone este Padurea Baneasa, unde, de mai multi ani, au loc defrisari masive. Gabriel "Puiu" Popoviciu, Ion Tiriac sau Gigi Becali sunt cativa dintre oamenii de afaceri care au pus la pamant o buna parte din padure pentru a-si ridica complexe rezidentiale sau sedii de firme. Baneasa nu este insa singura zona din nordul Capitalei care se confrunta cu asemenea probleme. Acelasi fenomen poate fi intalnit si in Padurea Corbeanca, situata in apropiere. Astfel stau lucrurile in ceea ce-l priveste pe presedintele-fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu. Acesta a taiat aproape 2000 de metri patrati de padure pentru a-si ridica un palat. Cazul a intrat in atentia Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Bucuresti care a depus o plangere penala. Asa cum era de asteptat, aceasta a fost uitata prin sertarele politistilor.
Locatia viitoarei resedinte de lux a familiei Voiculescu este situata in apropierea strazii Primaverii din comuna Corbeanca, care duce spre "Paradisul verde" al omului de afaceri Cristian Tantareanu, pe o suprafata totala de aproximativ 12.000 de metri patrati. In vederea edificarii uriasei resedinte, familia Voiculescu a cumparat de la mai multi proprietari de padure diverse suprafete, iar apoi a inceput sa defriseze. Cu toate ca a primit acordul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Bucuresti (ITRSVB) din cadrul Romsilva sa taie doar de pe 600 de metri patrati, Voiculescu si-a permis sa taie de pe mai mult de 1000 de metri patrati de padure. Pentru toate aceste taieri ilegale pedeapsa este intre doi si zece ani de inchisoare, conform Ordonantei de Guvern nr. 96 din 1998, republicata. De altfel, la Politia Voluntari exista inregistrata, sub nr. 300693/P din 17 iulie 2006, o plangere a Inspectoratului pentru "taieri ilegale." Numai ca de aproape doi ani de zile, plangerea este tinuta la sertar de Politia Ilfov. Cel impotriva caruia este formulata plangerea penala este Sorin Pantis. Fost liberal si ministru al Telecomunicatiilor in Guvernul Radu Vasile, Pantis a fost executantul controversatei privatizari a RomTelecom. Ulterior, el a trecut in partidul lui Voiculescu si a fost angajat in firmele acestuia. Astfel, in prezent Sorin Pantis figureaza ca administrator si presedinte-director general al firmei Compania de Cercetari Aplicative si Investitii SA (CCAI) a familiei Voiculescu, societatea care a taiat copacii si care construieste acum uriasul palat. Tocmai de aceea plangerea penala este formulata pe numele sau si nu impotriva vreunuia dintre membrii familiei Voiculescu.
Compania de Cercetari Aplicative si Investitii SA, infiintata in vara lui 2002, are actionari majoritari, cu peste 90 la suta din procente, pe Camelia-Rodica si Corina-Mirela Voiculescu, cele doua fiice ale magnatului. Restul de actiuni sunt detinute de diverse firme din cadrul holdingului Grivco.

"Nu am incalcat nici o lege"
Sorin Pantis, directorul firmei Compania de Cercetari Aplicative si Investitii SA, ne-a confirmat faptul ca fiica cea mare a magnatului Dan Voiculescu, Camelia, isi construieste un ansamblu rezidential care se va intinde pe aproximativ 600 de metri patrati, situat intr-o proprietate "forestiera" care are aproximativ 12.000 de metri patrati. Pantis ne-a declarat ca asteapta ca plangerea facuta de conducerea ITRSV Bucuresti sa ajunga in instanta si sa faca obiectul unui proces. "Din punctul nostru de vedere, nu am incalcat nici o lege. Interesele in depunerea acelei plangeri sunt de natura politica si nu neaparat pentru protectia mediului. De altfel, legat de aceasta problema, vom organiza o conferinta de presa, pentru a prezenta opiniei publice toate aceste dedesubturi ale depunerii plangerii impotriva mea, ca faptuitor al unor taieri ilegale de copaci in padurea Corbeanca. Conducerea ITRSV Bucuresti a fost determinata, politic, sa depuna acea plangere. La momentul respectiv, vom dezvalui toate aceste dedesubturi. Eu astept ca plangerea sa ajunga in instanta si sa dovedim nevinovatia noastra si interesele politice de care v-am spus", ne-a declarat Sorin Pantis. are Bucuresti.

sursa Ziua

Presa rusa: Romania va cere sustinerea NATO pentru anexarea Republicii Moldova

Publicatia moscovita Prada (Adevarul) scrie in editia de sambata ca nu este exclus ca la summitul NATO pe care il va gazdui Romania sa ceara sustinerea Aliantei pentru aspiratiile sale de creare a "Romaniei Mari", prin alipirea teritoriului Republicii Moldova. Varianta "Kosovo pe dos" ar fi salutata de catre SUA, deoarece o atare situatie va slabi pozitiile Rusiei in regiunea Marii Negre, sustine Pravda. In acelasi context, presedintele moldovean, Vladimir Voronin, a reprosat Romaniei, din nou, lipsa dorintei de a semna Tratatul de baza si de frontiera cu Republica Moldova, care se explica prin faptul ca Bucurestiul "nu a renuntat la speranta unei viitoare uniri", transmite NewsIn. Declaratia lui Voronin, ca Romania doreste unirea cu Republica Moldova, nu este noua, dar intervine chiar inaintea summit-ului NATO de la Bucuresti, la care este asteptat si presedintele Republicii Moldova.
Unirea Republicii Moldova cu Romania va provoca unul dintre cele mai puternice cataclisme geopolitice, care poate bulversa intreg sistemul de securitate regionala in Europa de Sud-Est, comenteaza Pravda. In ultimul timp, in Republica Moldova s-au activat, extins si amplificat considerabil tendintele unioniste, arata publicatia rusa.
Ziarul noteaza ca, in 1990, in Romania, nivelul de trai era cu mult mai scazut decat in Republica Moldova, dar in prezent situatia s-a schimbat si nivelul de trai din Romania il depaseste de cinci ori pe cel din Republica Moldova, care a ajuns cea mai saraca tara din Europa, cu un milion de oameni plecati la munca in strainatate. Dupa ce in 2007 Romania a devenit membra UE, aproximativ un milion de cetateni moldoveni au cerut cetatenie romana, pentru ca le-ar permite sa circule liber in Europa in cautarea unui loc de munca bine platit.
Romania a devenit, de asemenea, membra NATO, iar Alianta este vazuta de "milioane de cetateni moldoveni" drept "locomotiva a integrarii europene si atragerii de investitii". Aceste stari de spirit din societatea moldoveneasca sunt alimentate de propaganda bine tintita din partea reprezentantilor oficiali ai Bucurestiului, Bruxelles-ului si Washingtonului, care sustin ca doar "prin NATO orice tara, inclusiv Moldova, se poate integra cel mai usor si rapid in UE", scrie Pravda.

Unirea cu Moldova va transforma Romania intr-unul dintre cele mai mari state din sud-estul Europei
Unirea Republicii Moldova cu Romania va transforma automat Romania intr-unul dintre cele mai mari state din sud-estul Europei, remarca publicatia rusa. Potentialul demografic al Romaniei va ajunge la 26-27 milioane de locuitori si va aduce o anumita crestere economica Romaniei, datorita afluxului unei cantitati suficiente de forta de munca ieftina si calificata din Moldova.
Romania se va putea apropia si mai mult de platforma continentala petroliera din Marea Neagra si, avand sustinerea NATO, "va putea smulge cu succes din sfera ucraineana de influenta Insula Serpilor", ceea ce ii va permite sa-si fortifice considerabil potentialul economic si sa-si diminueze dependenta de Rusia, potrivit Pravda.
Si in Romania, si in Moldova exista forte politice care viseaza la refacerea "Romaniei Mari". In consecinta, odata cu unirea se va pune si problema restituirii "pamanturilor moldovenesti stramosesti" din sudul Ucrainei. Nu se poate exclude nici formularea din partea Romaniei a unor pretentii teritoriale asupra Bucovinei - regiunii Cernauti din Ucraina - unde mai exista pana in prezent o populatie compacta de romani, scrie cotidianul rus. In orice caz, adauga publicatia, in ultimul timp se face simtita o foarte puternica prezenta culturala a Romaniei in aceasta regiune. Toate acestea pot transforma Ucraina intr-o zona de permanenta instabilitate, este concluzia la care ajunge Pravda in articolul ce apare cu doar cateva zile inainte de summitul NATO de la Bucuresti, unde Kievul asteapta sa primeasca statutul de tara candidata la Alianta, spre marea nemultumire a Moscovei.
Europa se pare ca va continua sa tinda catre crearea de euroregiuni cu o cultura puternica si autonomie economica si acest lucru va fortifica si mai mult pozitia Romaniei si va slabi considerabil posibilitatile Ucrainei de a-si controla propria populatie, adauga Pravda.
Din punct de vedere geostrategic, odata cu unirea Moldovei cu Romania, NATO va controla intreaga Europa de Sud-Est si odata cu aderarea Ucrainei la Alianta va inlatura Rusia din regiune, inclusiv din Sevastopol. Iar aceasta situatie va spori sansele de reusita pentru diverse proiecte energetice alternative de genul Nabucco, Baku-Ceyhan, Odesa-Brodi sau virtualul South Stream, apreciaza Pravda.
Problema este, continua publicatia rusa, ca Moldova va fi nevoita sa se uneasca cu "unul dintre cele mai putin dezvoltate state din Europa, cu cea mai saraca si inapoiata tara a Uniunii Europene". Romania, fiind "cea mai necompetitiva si mai corupta membra a UE, tara cu nivelul cel mai cazut de competenta in administrarea clasei de guvernare, nu are niciun fel de avantaje si beneficii pe care le-ar putea oferi proaspat alipitei "provincii" Basarabia", scrie Pravda.
Mai mult, ea insasi are nevoie, nu mai putin decat Moldova, de ajutor din partea UE. In acest sens, Romania si Moldova sunt concurenti si nu aliati. Romania ea insasi are nevoie de investitii si tehnologii vest-europene si nu este nici un temei sa se creada ca Bucurestiul le va imparti cu proaspat alipita "Moldova Pruto-Nistreana". Inca un argument in acest sens este si faptul ca, la modul obiectiv, economiile Moldovei si Romaniei sunt economii concurente si nu partenere si complementare, iata de ce elitele economice romane, strans legate de birocratia bucuresteana, nu au motive obiective pentru a investi in dezvoltarea economiei moldovenesti degradate dupa destramarea Uniunii Sovietice, considera publicatia rusa. Investitiile occidentale destinate Moldovei vor merge de asemenea doar prin Bucuresti. De aici se poate deduce faptul ca, in componenta Romaniei, in cazul unirii, pe Republica Moldova o astepta multe decenii de completa degradare social-economica.

Marile puteri nu privesc cu ochi buni posibila unire a Moldovei cu Romania
Pozitia marilor puteri in privinta posibilei uniri a Moldovei cu Romania este deocamdata intr-o masura mai mare sau mai mica negativa. Uniunea Europeana nu are nevoie de aceasta unire, pentru ca va avea astfel o sarcina economica in plus si o solida durere de cap in plan social-politic. Mai mult, acest lucru ar putea tensiona relatiile si asa destul de dificile ale UE cu Rusia si chiar cu Ucraina. In ceea ce priveste SUA, acestea si-au confirmat de mai multe ori interesul pentru existenta statului moldovenesc independent. SUA, in general, se opun constituirii unor fomatiuni statale mari, pentru a putea controla situatia. In acest sens, Washingtonul va tine "din scurt" Bucurestiul, mizand pe controversele acestuia - chiar daca nu intotdeauna evidente - cu Ungaria, Bulgaria, Ucraina si Moldova, mai spune Pravda, contrazicandu-se cumva cu ceea ce afirma in deschiderea articolului.
UE desfasoara deja anumite "operatiuni speciale" impotriva tendintelor Romaniei de a promova o politica externa autonoma. Acestea s-au manifestat si prin romanofobia crescanda in Italia, si prin restrictii in sistemul de eliberare a vizelor pentru romani in Marea Britanie, si prin dificultatile in angajare pentru cetatenii romani, si printr-o campanie bine planificata de asociere a romanilor cu romii, adica cu tiganii.
In aceste conditii, unirea Moldovei cu Romania este posibila in anumite conditii, desi e putin probabila, este concluzia la care ajunge in final publicatia rusa. Daca se va produce totusi, isi repeta Pravda avertismentul, va genera unul dintre cele mai puternice cataclisme geopolitice, care poate bulversa tot sistemul de securitate in Europa de Sud-Est.

sursa Ziua

Ziua Nationala inmormantata la Covasna

Consiliul Judetean Covasna a trecut sarbatoarea nationala a Romaniei la categoria "comemorari" * Deputatul PD-L Petre Strachinaru sustine ca fondurile alocate de CJ pentru evenimentele romanesti sunt infime

Ziua nationala a Romaniei este trecuta la categoria "comemorari" in Calendarul evenimentelor editat de Consiliul Judetean (CJ) Covasna, a dezvaluit deputatul PD-L de Covasna, Petre Strachinaru. El a acuzat Consiliul si de faptul ca foarte multe dintre sarbatorile romanilor din zona nu sunt trecute in calendar, iar finantarea acestor manifestatii se face "in bataie de joc".
Strachinaru a explicat ca, pe langa eticheta de "comemorare" pusa Zilei Nationale, CJ noteaza ca evenimentul se organizeaza intr-o singura localitate din intregul judet, Intorsura Buzaului. "Este o tactica pentru a crea imaginea unei comunitati compact maghiare unde romanii nu exista. Se creeaza imaginea ca zona nu ne apartine", ne-a declarat pedelistul.
El a dat asigurari presedintelui CJ Covasna, Demeter Janos (foto), ca ziua va fi sarbatorita in tot judetul. "Sunt jigniri facute de oameni cu pretentie europeana, care reprezinta o formatiune de la guvernare", a afirmat Strachinaru, care si-a exprimat speranta ca evenimentul va fi sarbatorit in lipsa lui Janos si a UDMR din Executiv.
Deputatul a mai precizat ca, din cele 233 de evenimente "recunoscute" de CJ, foarte putine sunt romanesti, lipsind chiar si manifestatii finantate de autoritate, care ar fi trebuit marcate din proprie initiativa. Potrivit pedelistului, vinovati de situatie se fac si reprezentantii comunitatii romanesti, care nu au trimis toti lista evenimentelor romanesti.
Strachinaru s-a aratat indignat si a afirmat ca sarbatorile maghiarilor, cum ar fi cea din data de 20 august, sunt bine reprezentate si apar ca organizate in toate localitatile. In plus, pedelistul a acuzat ca finantarea de catre Consiliu a evenimentelor romanesti lasa de dorit.
"Suma alocata de CJ evenimentelor se imparte la diferite proiecte culturale, potrivit legii. Anul trecut, pentru o singura manifestare care s-a adresat maghiarilor, Consiliul judetean a alocat 10 miliarde lei, in timp ce pentru toate manifestatiile propuse de romanii din zona s-au alocat in total doar 60 de milioane", a precizat deputatul.
Sarbatori "uitate"
Liderul PD-L Covasna, Petre Strachinaru, a amintit cateva sarbatori traditionale "sarite"
de autoritatile locale la completarea Calendarului evenimentelor. Deputatul a mentionat serbarea mocaneasca din Covasna, "cu traditie foarte indelungata", legata de zona Voinesti, unde ciobanii care plecau
cu oile pe munte, se intorceau de Sfantu Ilie acasa si isi alegeau fetele pentru
insuratoare. Pe de alta parte, a aratat deputatul, de cel putin 10 ani se sarbatoreste ziua "Andrei Saguna", insa Consiliul Judetean nu a introdus evenimentul in calendar. (R.I.P.)

sursa Ziua

Califatul mafiot Kosovo

Declaratia de independenta unilaterala a provinciei sarbe Kosovo a creat oficial, in mijlocul Balcanilor, primul stat de tip mafiot, condus de Hashim Thaci, care reprezinta interesele celor 15 clanuri albaneze specializate in traficul de droguri, de arme si de persoane. Dezmembrarea ilegala a Serbiei - contrara Rezolutiei 1244/1999 a ONU - o continua pe cea a Iugoslaviei din anii '90, si este prezentata ca un "pas inainte" pe calea "pacii si stabilitatii" regiunii. Pentru atingerea acestei "stabilitati" a functionat insa aproape 20 de ani o filiera secreta, care a aliat cele mai neasteptate organizatii si agentii de informatii secrete.

Conexiunea UCK-Al-Queda-MI6

Christopher Deliso, in cartea "The Coming Balkan Caliphate" (Westport, Praeger Security International, 2007), la pag. 43, scrie: "Societatea Islamica Albaneza din Londra, condusa de seicul kosovar Muhammed Stubla, a facut lobby si a procurat fonduri pentru UCK. In contradictie cu discursul laic al liderilor UCK, seicul kosovar a definit grupul militant islamic al UCK drept o organizatie afiliata la "Societatea Islamica Albaneza" si care este hotarata sa se apere pe sine, poporul sau, patria albaneza si religia islamica, folosindu-si toate capacitatile si mijloacele."

Incepand din 1998, au inceput recrutarile pentru UCK in randul islamistilor din Marea Britanie. Acestea aveau loc la moscheea "Finsbury Park" din Londra si erau supervizate de seicul Omar Bakri Mohammed, membru important al Al-Queda. Recrutarile mujahedinilor se faceau sub lozinca "razboiului sfant" contra crestinilor din Kosovo. Cunoscutul John Loftus, fost procuror in Departamentul de Stat al SUA, autorul unor carti de publicistica istorica de notorietate, afirma ca Omar Bakri, alaturi de Abu Hamza si Haroon Answat - suspectii principali ai

atacurilor de la Londra din 7/7 2005 - au fost recrutati de MI6 ("Military Intelligence 6"), la mijlocul anilor '90, si antrenati, alaturi de alti islamisti, de UCK in Kosovo. John Loftus a ajuns la aceasta concluzie coroborand informatii provenind din surse din serviciile secrete americane si franceze. Nafeez Mosadeeq Ahmed scria, in publicatia americana "The Raw Story", din 18 septembrie 2006, ca: "Conexiunea cu MI6 ridica semne de intrebare asupra legaturilor lui Bakri cu autoritatile si serviciile secrete britanice. Exilat acum in Liban, Bakri este imun fata de urmarirea judiciara, formala, din Marea Britanie."

Bakri, omul care recruta islamisti pentru UCK si "razboiul sfant" din Kosovo, afirma inainte de exilul in Liban: "Noi, islamistii, nu facem distinctie intre civilizati si non-civilizati, inocenti si non-inocenti. Singura distinctie pe care o facem este intre musulmani si necredinciosi. Viata unui necredincios in Islam nu are nici o valoare."

Actualul prim-ministru kosovar Hashim Thaci, fost comandant UCK, a avut vechi legaturi cu Al-Queda, nu doar prin Bakri. De altfel, si in Bosnia, Al-Queda a fost prezenta prin recrutii islamisti din Africa si Asia, dar si prin finantari generoase. Drept recompensa pentru serviciile aduse, regimul islamist al lui Alija Izetbegovici i-a acordat lui Ben Laden, in mod oficial (public), un pasaport bosniac.

O alta sursa de finantare pentru UCK a fost, pe langa fondurile atrase de Bakri la Londra, traficul de droguri. La 10 aprilie 1999, Michel Chossudovsky scria intr-un articolul intitulat "Kosovo freedom fighters financed by organised crime" ("Luptatorii pentru libertate din Kosovo, finantati de crima organizata"): "Mercenarii finantati de Arabia Saudita si Kuweit au luptat, mai intai, in Bosnia. Modelul bosniac l-au transpus apoi in razboiul din Kosovo. Islamistii din diverse tari ale lumii lupta acum in cadrul UCK in Kosovo. Instructori din Germania, Turcia si Afganistan sunt semnalati de mass-media ca antreneaza UCK in tactica sangeroasa de gherila si in cea a diversiunii." In continuare, Chossudovsky mai scria in 1999: "Potrivit lui Deutsche Presse Agentur, sprijinul financiar al statelor islamice pentru UCK este supervizat de la Tirana de fostul director al Securitatii albaneze, Bashkim Gazidede."

Agim Ceku, operatiunea "Storm" si purificarea etnica din Krajna

Un exemplu notoriu ca lideri ai UCK au actionat mai intai in Croatia si Bosnia este fostul lider UCK Agim Ceku. Acesta a fost acuzat de crime de razboi in Croatia. General de brigada in armata croata, Agim Ceku este cel care a planificat si executat Operatiunea "Storm" ("Furtuna"). Operatiune care a fortat circa 250.000 de civili de etnie sarba sa-si abandoneze casele si gospodariile si sa aleaga calea refugiului, in august 1995. Presa internationala a uitat, in general, sa mentioneze acest exemplu clar de epurare etnica. Desi, cu peste un sfert de milion de oameni pusi pe goana, era cel mai mare exod din Europa de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Practic, in Krajna au ramas numai mortii si muribunzii netransportabili. Peste 14.000 de civili sarbi au fost ucisi in timpul evenimentelor.

Cu o luna inaintea ofensivei croate din Krajna, operatiunea fusese discutata, la Londra, de secretarul de stat american Christopher Warren, de ministrul german de Externe, Klaus Kinkel, si de diplomatul croat Miomil Zuzul. Doua zile mai tarziu, ambasadorul SUA la Zagreb,

Peter Galbraith, a transmis autoritatilor croate acordul Washingtonului pentru declansarea atacului - noteaza Gregory Elich in "The Invasion of Serbian Krajna". "Presedintele Franjo Tudjman a primit unda verde din partea Statelor Unite" - declara, in august 1995, Stipe Mesici (astazi presedinte al Croatiei). Intr-un interviu acordat revistei italiene "Panorama", Mesici explica: "Tudjman poate face doar ceea ce americanii ii permit sa faca. Krajna este rasplata pentru ca a acceptat impartirea Bosniei intre croati si musulmani."

Potrivit specialistului in probleme balcanice Ivo Banac, SUA au furnizat "sprijin tactic si de informatii secrete" armatei croate. Mai mult, consemneaza Gregory Elich, inaintea ofensivei din 4 august 1995, aviatia NATO a distrus radarele si sistemele antiaeriene sarbesti din Krajna si a bruiat comunicatiile militare ale unitatilor fidele Belgradului. Abia apoi au inceput bombardamentele croate, care au depopulat in cateva zile intreaga regiune.

Dupa "victoria" din Krajna, Agim Ceku a condus fortele croate in luptele din vestul Bosniei, in cadrul Operatiunii Mistral. Apoi, in februarie 1999, s-a retras din armata si s-a intors in Kosovo natal, care se pregatea de razboi. A devenit comandantul UCK, reorganizand gherilele albaneze dupa toate regulile militare. In 2006, Agim Ceku a fost numit prim-ministru al provinciei Kosovo. Desi pe numele sau era emis un mandat de arestare al Interpol.

UCK, antrenata de "Kommando Spezialkrafte" (KSK) german

Pe langa britanici si americani, islamistii din UCK au fost asistati de Germania, dornica sa-si restabileasca influenta in Balcani dupa destramarea URSS (1991).

In 1999, "Frankfurter Algemeine Zeitung" dezvaluia ca UCK era incurajata de Berlin sa provoace o "criza umanitara" in Kosovo, care sa fie utilizata drept justificare pentru o interventie a NATO. Christopher Deliso scrie in "The Coming Balkan Caliphate" la pag. 37-38: "In 1996, BND-ul german a deschis o filiala la Tirana si alta la Roma, care se ocupau cu recrutarea si antrenarea islamistilor pentru UCK".

Potrivit lui "Le Monde Diplomatique", fortele speciale germane ofereau la Berlin uniformele negre, specifice UCK, din stocul ramas de la STASI. Statul Major din Italia recruta imigranti albanezi si ii trecea in Albania, prin porturile Brindisi si Trieste. Serviciul secret german (BND), Militarmschirmdienst si Kommando Spezial Krafte (KSK) ofereau UCK antrenament de gherila si arme, avand baze in Muntii Mindita, fieful fostului presedinte albanez Sali Berisha. Deliso mai arata ca, in 1996 directorul serviciului secret german (BND), Reiner Kesselring - fiul generalului Luftwaffe care a bombardat Belgradul in 1941, lasand in urma 17.000 de morti - a supervizat activitatea KSK german de antrenament a recrutilor islamisti pentru UCK, la o baza militara din Turcia, langa Izmir. Cand SUA declarau oficial UCK "organizatie terorista", finantata prin traficul de droguri, in secret Administratia Clinton era ambalata, alaturi de Marea Britanie si Germania, in sustinerea intensa a islamistilor din UCK. Datorita acestui sprijin, islamistii UCK au ajuns in 1998 sa controleze aproape 40% din provincia sarba Kosovo. Cand armata sarba a intervenit, pe propriul sau teritoriu, liderii UCK au chemat in ajutor SUA. Reclamau, chipurile, purificarea etnica a albanezilor, care constituiau atunci 90% din populatia Kosovo. Intre timp, echipele mortii din UCK ii brutalizau pe sarbi, pe tigani si pe evrei - adica cele 10% din populatia de alta religie decat musulmana - le dadeau foc la case, la biserici si sinagogi.

Cand armata sarba era pe punctul sa elimine UCK din Kosovo, SUA si NATO au recurs la bombardamentele din 1999. In 78 de zile de bombardamente a fost distrusa intreaga infrastructura civila a Serbiei.

Ruta balcanica a heroinei

Legaturile fostului lider UCK - actual premier al Kosovo - Hashim Thaci cu clanurile albaneze mafiote dateaza de la inceputurile anilor '90. Atunci, Thaci a pus bazele "Bandei de la Drenita", ai carei lideri s-au regasit apoi in UCK si in "conducerea civila" a provinciei separatiste. Potrivit lui Michel Chossudovsky, Thaci si "banda de la Drenica" se ocupau la inceput cu contrabanda de automobile furate, cu traficul de carne vie, precum si cu traficul de tigari. Ulterior, au trecut la traficul de arme, de droguri si de petrol, afirma Chossudovsky. Actualul Kosovo este un punct esential pe ruta balcanica a heroinei, care vine din "Semiluna de Aur" a Asiei (mai ales din Afganistan) spre Occident (Europa de Vest si SUA).

Michel Kotuzis, de la "Geopolitical Drug Watch", arata ca albanezii din provincia sarba Kosovo, beneficiind de pasapoarte iugoslave, calatoreau mult mai usor decat cei din Albania comunista. Mentionam, Kotuzis este cel mai reputat expert in privinta traficului de droguri de pe "ruta balcanica". Viviano remarca faptul ca tocmai pasapoartele iugoslave, care le permiteau albanezilor din Kosovo sa calatoreasca liber, i-au pus pe acestia in legatura cu diaspora mafiota albaneza din lume. Si le-au permis sa stabileasca legaturi cu triadele chinezesti din Vancouver (Canada) sau cu mafia vietnameza din Australia.

Peter Klebnikov explica in "Heroin Heroes": "Cand a inceput razboiul din Kosovo, traficantii de droguri au oferit UCK arme procurate din Europa de Est sau de la mafia italiana. Cele 15 clanuri de albanezi din Kosovo au pus la dispozitia UCK propriile lor armate personale."("Heroin Herous", Mother Jones, ian/feb 2000). "Banda de la Drenica" a constituit nucleul UCK.

In 1997, Departamentul de Stat al SUA identifica UCK drept "grupare terorista". Dar, un an mai tarziu, "gruparea terorista" a devenit, subit, "miscare de eliberare". Iar liderii ei, considerati pana atunci "criminali de razboi" si "contrabandisti mafioti", s-au transformat in luptatori pentru libertate si apoi in politicieni respectabili.

Partidul Democratic din Kosovo cuprinde fosti membri ai organizatiei teroriste UCK. Fostul prim-ministru Ramush Haradinaj, liderul "Aliantei pentru Viitorul Kosovo", a fost acuzat in 2005 pentru crime de razboi, de catre Tribunalul de la Haga. Intr-un articol intitulat "Kosovo Freedom Fighters Finaced by Organized Crime", Michel Chossudovsky arata ca finantarea secreta a UCK de catre SUA si NATO, dupa 1998, s-a facut conform unui model aplicat in Indochina sau Nicaragua. El il citeaza aici pe Alfred McCoy, autorul cartii "The Politics of Heroin in Southeast Asia".

James George Jatras, director la "American Council for Kosovo" explica: "Statul acesta creat ilegal este o gaura neagra a crimei organizate (droguri, arme, trafic de persoane), a carui conducere este formata din criminali de razboi si nasi mafioti, binecunoscuti Interpolului inca de la inceputul anilor '90."

Kosovo - un stat "captiv al Mafiei"

Conceptul de "stat captiv al Mafiei" a fost lansat de "Banca Mondiala" in anul 2000 si se referea la unele republici din Balcani ale caror structuri guvernamentale erau acuzate de mari afaceri clandestine cu trafic de tigari (Muntenegru) sau cu traficul de arme (Slovenia). Un "stat captiv" este, asadar, un stat ale carui structuri de conducere au fost puternic penetrate de crima organizata. State ale caror guverne au fost acaparate si fagocitate de oligarhi corupti. Aflati acum in situatia de a dicta, prin oamenii lor, intreaga politica interna si externa a tarii respective.

O ilustrare perfecta este cea a statului "independent" Kosovo, unde primul-ministru si presedintele reprezinta interesele celor 15 clanuri de albanezi kosovari specializate in traficul international de droguri, de arme si de persoane. Aceste 15 clanuri prospera, in timp ce 70% din populatia kosovara se confrunta cu somajul. In fata tinerei generatii din Kosovo sta doar "criminalitatea, ca singura optiune de viata".

David Binder scrie in "New York Times", citand un raport al "Institutului pentru Politici Europene" intocmit la solicitarea "Bundeswehr"-ului german: "In opinia autorilor raportului, crima organizata in Kosovo se bazeaza pe institutii cu bugete de multe milioane de euro, care au experienta gherilei si expertiza in spionaj."

Raportul citat de Binder arata ca exista "o stransa legatura intre conducerea politica din Kosovo si clasa criminala dominanta." Binder dezvaluie ca "nume ca Hashim Thaci, Xhavit Haliti sau Ramush Haradinaj, compromisi ca lideri, beneficiaza de imunitate parlamentara interna si se protejeaza in plan extern invocand jurisdictia internationala."

Raportul citat de Binder afirma ca acest tip deliberat de toleranta fata de crima organizata au facut SUA "vulnerabile la santaj". Binder aminteste in aceeasi categorie "inchisorile CIA" de la baza militara Bondsteel (cea mai mare constituita de SUA in Kosovo dupa razboiul din Vietnam), precum si antrenarea islamistilor UCK de catre compania militara americana DYNCORP, autorizata de Pentagon. Interpenetrarea structurilor statului de catre elitele crimei organizate a cimentat un "parteneriat public-privat" bazat pe coruptie.

Doua state albaneze in Europa. Poate trei

Analista Liza Karpova de la Pravda remarca faptul ca "independenta unilaterala" a provinciei sarbe Kosovo a creat o anomalie in Balcani: in prezent, exista doua state albaneze pentru doar patru milioane de locuitori. Si acesta ar putea fi doar inceputul. Daca albanezii din Macedonia - care formeaza un sfert din populatie - vor cere independenta (la care aspira), vom avea in Europa trei state albaneze. Iar daca Bosnia se va dezmembra, si ea, sub imperiul "independentei pe criterii etnice", vom avea nu trei, ci patru state albaneze. O absurditate, desigur.

Karpova este de parere ca, dupa destramarea Iugoslaviei din anii '90, asistam acum la inceputul dizolvarii Serbiei. Pe langa Kosovo, in Serbia reclama independenta si regiunea Novisad, populata majoritar de maghiari, cunoscuta si sub numele de Banatul Sarbesc; regiunea este vecina cu zona Banatului Romanesc. Iar eforturi de a apropia cele doua zone, ca sa constituie o regiune economica distincta in UE, s-au intreprins de mai multe ori. Germania, Austria si Ungaria sprijina tendintele separatistilor din Banatul Sarbesc si promit mari investitii in cazul proclamarii independentei.

sursa Ziua