Fostul procuror al Tribunalului Penal International de la Haga, Carla del Ponte, scrie in cartea sa ca numeroase persoane disparute in 1999, in Kosovo, au facut obiectul prelevarii de organe, care urmau sa fie vandute de traficanti unor clinici din strainatate, relateaza cotidianul sarb Blic, preluat de Mediafax. Parchetul TPI a descoperit acest lucru in timp ce desfasura o ancheta privind crimele de razboi comise de Armata de Eliberare a Kosovo (KLA/UCK) impotriva sarbilor si a altor comunitati etnice. "Victimele au fost cel mai probabil rapite dupa ofensiva NATO, cand fortele internationale de mentinere a pacii erau deja desfasurate in Kosovo", scrie del Ponte in cartea sa, "Vanatoarea", aflata sub tipar in Italia. Inainte de atacul NATO asupra Serbiei, UCK se regasea pe lista organizatiilor teroriste a Departamentului de Stat SUA. Circa 1200 de persoane, majoritatea sarbi, sunt date disparute si in prezent, multe fiind rapite de UCK.
Dupa incheierea operatiunilor militare NATO din Kosovo si retragerea armatei iugoslave din provincie, regiunea a fost dominata o perioada de fortele UCK. In operatiunea de trafic de organe au fost implicati chiar si membri de rang inalt din cadrul UCK, adauga fostul procuror TPI, fara a le specifica insa numele. Ea declara ca un grup de jurnalisti "de incredere" le-au spus anchetatorilor si oficialilor MINUK ca, in vara lui 1999, albanezii din Kosovo au transportat in camioane circa 300 de persoane rapite, de alte etnii decat cea albaneza, in localitatile Kukes si Tropoja, din nordul Albaniei. Cei mai tineri si mai sanatosi erau supusi unei examinari medicale. Intr-o sala, chirurgii prelevau organele victimelor, care erau ulterior trimise unor clinici din strainatate, in schimbul unor sume de bani. O sursa a declarat ca a participat personal la una dintre aceste operatiuni, efectuate pe aeroportul din Rinas, in apropiere de Tirana. Victimele erau lasate fara un rinichi, tinute inchise, iar ulterior ucise, pentru alte organe, scrie Del Ponte.
"Vanatoarea"
Carla del Ponte a ocupat functia de procuror al Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie incepand din august 1999 pana in ianuarie 2008. Dupa retragerea ei din aceasta functie, Carla Del Ponte a inceput sa scrie o carte referitoare la experientele sale de la Haga, volum care ameninta sa demareze un scandal international. Cartea lui del Ponte cuprinde numeroase dezvaluiri privind cautarea criminalilor de razboi. Guvernul sarb incearca sa blocheze publicarea acestui volum motivand ca aceasta ar putea compromite operatiuni aflate inca in derulare si a adresat deja ONU si Tribunalului Penal International de la Haga o scrisoare de protest. Potrivit unor informatii neoficiale, cartea "Vanatoarea. Eu si criminalii de razboi" care urmeaza sa apara in Italia prezinta toate detaliile privind cautarea fugarilor, indeosebi informatii inedite care descriu intalnirile oficiale sau secrete cu lideri si sefi ai serviciilor sarbe.
Membrii Consiliului national pentru colaborarea cu Tribunalul de la Haga din Belgrad se tem ca publicarea cartii lui Del Ponte va pune in pericol munca echipei care are aceasta sarcina. "Activitatile operationale nu s-au finalizat inca. Echipa Planului de actiune se afla inca in plina activitate si ceea ce am putut vedea din continutul manuscrisului dezvaluie detalii legate de functionarea acestei echipe si de maniera ei de a munci. Nu numai ca este vorba de ceva care se indeparteaza de toate regulile diplomatice si politice, dar este, fara indoiala, un gest foarte contraproductiv din punct de vedere al obiectivului ce trebuie atins, si anume predarea tuturor inculpatilor la Haga. Acest lucru nu este o justificare si nici cautarea unui alibi", a declarat Rasim Ljajiae, care raspunde de Consiliul national pentru colaborarea cu TPI. Apreciind ca publicarea cartii in acest moment ar putea ameninta viitoarea colaborare a Serbiei cu TPI, Ljajiae a declarat ca "nu am facut decat sa cerem amanarea publicarii cartii". "Stiam ca aceasta carte va fi publicata intr-o zi si am mentionat acest aspect in repetate randuri Carlei Del Ponte, dar nu ne-am asteptat ca ea sa fie publicata la numai doua luni de la incheierea mandatului ei, in conditiile in care munca nu s-a incheiat. In acest moment, UE exercita inca presiuni asupra noastra si toate eforturile noastre de a semna Acordul de Stabilizare si Asociere au fost blocate de o singura tara din cauza presupusei noastre lipse de colaborare cu TPI. Este scandalos si toata lumea este de acord asupra acestui punct, chiar la TPI", a mai precizat Rasim Ljaiae.
Ex-premierul Haradinaj, acuzat de crime de razboi
Liderul UCK din zona in care Kosovo se invecineaza cu Albania (principala ruta de aprovizionare a UCK in timpul razboiului) Ramush Haradinaj este judecat in prezent la Haga, fiind acuzat de crime de razboi. Haradinaj a fost premier al Kosovo pentru trei luni de zile in anul 2004, insa a demisionat dupa punerea sa sub acuzare.
Carla del Ponte (foto), procurorul Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI, cu sediul la Haga), se temea la sfarsitul anului trecut ca o eventuala participare in alegerile din Kosovo a fostului premier Ramush Haradinaj i-ar putea speria pe martorii in procesul acestuia in curs la Haga. "Procurorul este ingrijorat. In multe regiuni, Haradinaj este considerat erou. Martorii sunt speriati de faptul ca trebuie sa depuna marturie impotriva lui", a declarat Olga Kavran, purtatoare de cuvant a procurorului. Mai multe persoane care au depus marturie la proces au fost amenintate, a adaugat ea. Potrivit dnei Del Ponte, in jurul lui Ramush Haradinaj exista o "atmosfera de intimidare", care va deveni si mai puternica in apropierea alegerilor. "Teama" exprimata de o serie de martori a constituit deja, in iulie, motivul pentru a-i refuza fostului premier kosovar eliberarea conditionata pe timpul vacantei estivale a TPI. Haradinaj pledeaza nevinovat pentru acuzatiile de crime de razboi si crime impotriva umanitatii comise impotriva sarbilor si albanezilor considerati colaboratori ai autoritatilor sarbe pe vremea cand el se afla la conducerea Armatei de eliberare din Kosovo (UCK, gherila albaneza), in anii 1998-1999.
Controversa de la Raciak
"Masacrul de la Raciak" constituie evenimentul care a contribuit la declansarea atacurilor NATO impotriva Serbiei in 1999. In cadrul unei operatiuni comune a politiei si armatei iugoslave din 15 ianuarie 1999 in satul Raciak din Kosovo au fost ucisi 45 de barbati, etnici albanezi.
Satul Raciakra una din bazele Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK) si, cu cateva zile inainte o operatiune lansata din acest sat a dus la impuscarea a patru politisti sarbi in satele invecinate Suva Reka si Urosevat. Autoritatile de la Belgrad au sustinut ca la Raciak a fost vorba de o confruntare, in vreme ce mass-media occidentala a sustinut ca a fost vorba de un masacru, fiind vorba de civili neinarmati, executati de militarii sarbi.
Trebuie mentionat ca ziarele franceze Le Figaro si Le Monde au publicat o serie de articole in care sustineau ca masacrul de la Raciak ar fi fost inscenat de membrii UCK. Le Figaro afirma ca "era vorba de un sat gol in care politia a intrat cu precautie adapostindu-se pe langa ziduri. Pe tot parcursul zilei s-a desfasurat un intens schimb de focuri intre politie si gherilele UCK care incercau sa scape din incercuire". Mai mult, in februarie 2002, postul german de televiziune ARD a difuzat un documentar intitulat "A inceput cu o minciuna" in care il acuzau pe ministrul german al Apararii din acea perioada, Rudolf Scharping (foto), ca a manipulat faptele legate de conflictul din Raciak pentru a castiga sprijinul Parlamentului german in favoarea implicarii militare in Kosovo.
sursa Ziua
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu