În perioada romană, în provincia Dacia, viaţa urbană era polarizată în două centre situate pe teritoriul judeţului Cluj. Unul este antica cetate Napoca, Clujul de azi, iar cealaltă este Potaissa, azi Turda. Situată pe Valea Someşului Mic, Napoca era un important centru comercial - capitala Daciei nordice (Dacia Porolissensis).
Arheologii clujeni au găsit o parte din vestigiile romane, care sunt suprapuse peste rămăşiţele unor aşezări din perioada preistorică. Mai mult, centrul vechiului oraş roman coincide cu cetatea medievală şi cu centrul oraşului de azi. Se pare că zidul de incintă al oraşului roman trece prin apropierea zidului cetăţii medievale Klausenburg. Vechiul for al oraşului Napoca ar fi situat chiar pe amplasamentul centrului actual al oraşului, mai precis în Piaţa Unirii. Cel mai probabil, forul era situat în spaţiul dintre catedrala romano-catolică Sfântul Mihail şi zona Consulatului Ungariei. În Piaţa Unirii au fost descoperite ziduri ale unor locuinţe din perioada romană, printre care ruinele unei case luxoase, cu o fântână interioară, împreujmuită de coloane de piatră lucrată în stilul caracteristic regiunii italiene Toscana.
Ruinele romane, motiv de gâlceavă politică
O parte dintre ruine au fost acoperite cu pământ. Cele mai valoroase vor fi acoperite cu o placă de firbă de sticlă şi vor fi iluminate. Alte vestigii romane au fost descoperite în zona Muzeului de Istorie, lângă mănăstirea franciscană care funcţionează şi azi, în spatele Poştei centrale. Cei mai avuţi dintre romani evitau aglomeraţia oraşului. Ruinele unor mari vile au fost descoperite în apropierea Clujului, la Sânicoară, unde a fost găsit şi un frumos altar votiv din piatră.
Celălalt mare oraş roman, Potaissa, s-a dezvoltat sub protecţia castrului Legiunii a V-a Macedonica, una dintre unităţile de elită ale armatei imperiale romane. În acest castru au fost descoperite cele mai mari hipocauste din Dacia. Este vorba de un sistem de încălzire a termelor romane, asemănătoare cu o centrală termică de azi. Exista un sistem cu podele duble, sprijinite pe suporţi de piatră şi de cărămidă, prin care circula aerul încălzit. În termele din castrul militar existau de asemenea bazine cu apă caldă şi cu apă rece.
Tot în castru se afla şi o mare palestră, o sală de sport destinată exerciţiilor fizice făcute de legionarii romani. Tot la Potaissa, orăşenii exploatau una dintre cele mai mari mine de sare din această parte a Imperiului. Se pare că sarea de la Potaissa ajungea până la Roma, în capitala imperiului, dar şi în oraşe din Spania de azi, din Franţa ori din Africa de Nord. Cele două oraşe romane erau legate în Antichitate printr-o serie de drumuri. Calea negustorilor trecea prin Ceanu Mic şi Cojocna, pe traseul actualului drum judeţean. Drumul roman era mai lung cu doar o mie de paşi decât actuala şosea europeană care leagă Clujul de Turda, dar avea avantajul că ocolea în întregime Dealul Feleacului. Actuala şosea se află pe traseul unui drum medieval, care trece drept peste deal. De asemenea, există un drum strategic imperial folosit de militari şi care se află pe traseul viitoarei autostrăzi Transilvania. Existau şi drumuri secundare care uneau Clujul de castrele de la Bologa, de la Gherla şi de la Gilău, din apropierea Clujului de azi.
articol de Claudiu Pădurean
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu