Padurile Vrancei trezesc tot mai mult interesul unor etnici maghiari din Covasna. Spiritele au ajuns sa se inflameze si mai mult, dupa ce deputatul UDMR de Covasna, Tamas Sandor, a solicitat sprijinul europarlamentarilor Sogor Csaba si Tokes Laszlo pentru rezolvarea unor probleme privind terenuri apartinand comunei Tulnici, care, sustine el, ar trebui retrocedate mai multor localitati din Covasna, relateaza cotidianul Gardianul, intr-un material realizat de Dan Nicolau, preluat de Romanian Global News. Primarul comunei Tulnici spune ca are acte care atesta ca padurile sunt ale Vrancei, si nu ale maghiarilor din Covasna si ca nu le va da de bunavoie, asa dupa cum si-ar dori unii. Intr-un proces solutionat favorabil pentru vranceni, din 2006, in intampinarile depuse la dosar se arata ca dreptul de proprietate al Obstii din Tulnici dateaza inca de pe vremea domnitorului Stefan cel Mare.Sub pretextul reprezentarii intereselor unor cetateni maghiari care se judeca la instantele vrancene si bacauane pentru cateva mii de hectare de padure, deputatul UDMR Tamas Sandor a facut o serie de declaratii care au avut menirea sa agite spiritele. Potrivit agentiei de presa NewsIn, Tamas Sandor a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, ca i-a rugat pe europarlamentarii Sogor Csaba si Tokes Laszlo sa sprijine pe plan politic rezolvarea acestei chestiuni. „Este o disputa administrativa si juridica, care se transforma in disputa politica si etnica privind retrocedarea pasunilor si padurilor care sunt in Vrancea. I-am rugat pe europarlamentarii amintiti ca, pe plan politic, sa ridice aceasta problema. Trebuie atrasa atentia pe plan european ca lucrurile nu merg bine in justitie pe planul retrocedarilor”, a declarat Tamas. El a precizat ca exista spete din anii anteriori, cand Romania a fost obligata la plata despagubirilor pentru neaplicarea retrocedarilor.Ungurii vor peste 10.000 de hectare de terenDeputatul UDMR afirma ca suprafata care ar trebui sa fie retrocedata judetului Covasna din Vrancea si Bacau este de aproximativ 10.000 de hectare de teren, precizand ca la Bacau, in mare parte, problemele s-au rezolvat, insa din Vrancea nu s-a retrocedat nimic. Suprafata, spune Tamas Sandor, a ajuns la Bacau si Vrancea in urma reorganizarii judetelor in anul 1968. Retrocedarea ar trebui sa se faca, potrivit deputatului UDMR, catre persoane fizice, composesorate sau comunitati locale, despre care spune ca au acte doveditoare, fiind vorba de zeci de cereri, pentru diferite suprafete. Din cat se pare, un singur caz a ajuns la Strasbourg, la CEDO, si anume cel al composesoratului Ojdula. In prezent, in jur de 20 de cazuri se afla in instanta in aceasta problema.Deocamdata nu a fost solutionat nici un dosarPurtatorul de cuvant al Judecatoriei Focsani, instanta pe rolul careia se afla zeci de astfel de procese deschise de cetateni de etnie maghiara, a declarat ca nu s-a pus niciodata problema solutionarii cauzelor pe principii etnice. „Pe rolul instantei noastre se afla aproximativ 35 de cauze ale unor cetateni de etnie maghiara. Nu putem sti cu exactitate numarul acestora, pentru ca nu etnia este subiectul dosarelor. Dintre cele 35 de cauze, 8 au fost solutionate cu admitere. In acestea se solicita comisiilor locale de aplicare a Legii fondului funciar sa comunice hotararile comisiilor judetene de aplicare a Legii fondului funciar. Pe fondul cauzei, dosarele sunt in curs de solutionare“, a declarat judecatorul Andreea Neagu, purtatorul de cuvant al Judecatoriei Focsani.Mostenitori cu stramosi din India, stabiliti in AustriaMostenitorii contelui maghiar Mikes Armin au cerut, in 2006, terenuri in Ghelinta, Zabala, Bixad, localitati din judetul Covasna, si in judetul Vrancea, in suprafata totala de aproape 12.500 de hectare. Reprezentantii Directiei Silvice declarau atunci ca urmasii contelui au vandut terenurile respective statului roman in anii ‘30, inainte de a parasi tara, dar mostenitorii sustineau ca pot dovedi cu documente contabile ca nu a avut loc exproprierea deoarece au platit impozite pe terenuri. De asemenea, in cartile funciare figureaza ca proprietar doar familia Mikes. Contactat telefonic de reporterii nostri, prefectul de Covasna, Gyorgy Ervin, afirma: „Fiica acestuia s-a casatorit cu un maharajah din India si s-a stabilit in Austria. Are doi fii, care s-au intors in Romania si s-au stabilit in Covasna. Ei revendica acum, pe Legea 247/2005, suprafete de padure, inclusiv in zona Tulnici din judetul Vrancea“. Purtatorul de cuvant de atunci al Directiei Silvice Focsani, Ion Ionita, spunea ca la Tulnici „nu mai e nimic de retrocedat“.Hrisoavele stabilesc granita Transilvaniei cu Moldova In anii ’90, Asociatia proprietarilor de padure si composesoratul Ghelinta, judetul Covasna, au solicitat instantelor vrancene anularea mai multor hotarari ale Comisiei judetene de reconstituire a dreptului de proprietate, pe motiv ca aproximativ patru mii de hectare de padure, aflate pe raza teritorial-administrativa a judetului Vrancea si acordate Obstii Tulnici, le-ar apartine. Toate instantele vrancene au dat dreptate Obstii Tulnici si au respins solicitarea celor din Covasna, hotararea ramanand definitiva. Ulterior, aceleasi asociatii au solicitat Judecatoriei Focsani anularea altor hotarari ale Comisiei judetene de reconstituire a dreptului de proprietate. Imediat au cerut stramutarea procesului de la Focsani, speta ajungand pe rolul instantelor din Harsova. A urmat apelul facut la Tribunalul Judetean Constanta care a respins solicitarea celor din Covasna si a mentinut hotararea Comisiei judetene.Tulnicenii si-au justificat dreptul de proprietate cu documente istorice vechi, care stabileau granita naturala dintre Transilvania si Moldova, si anume culmea Muntilor Carpati. De asemenea, au mai adus in favoarea lor Asezamantul Obstii din 1921 si procesele-verbale de buna vecinatate cu celelalte obsti. Potrivit intampinarilor depuse la dosar, dreptul de proprietate al Obstii din Tulnici dateaza inca de pe vremea domnitorului Stefan cel Mare si a fost confirmat atat la Adunarea Generala din anul 1751, cat si ulterior. Mai mult, in anul 1947, cind a fost nationalizata padurea, proprietari erau tulnicenii.
Focsani, Romania/ Romanian Global News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu