Reabilitarea Masoneriei, pe rol la Tribunalul Militar

După 55 de ani de la celebrul proces al masonilor, magistraţii iau în discuţie anularea condamnărilor

Tribunalul Militar Bucureşti a admis revizuirea sentinţei prin care un lot de 17 conducători ai Masoneriei a fost condamnat în procesul din 1953. Pretextul acestor condamnări politice a fost spionajul în favoarea SUA şi a Marii Britanii.

Paul Brătăşanu, unul dintre condamnaţi, a murit după şapte ani de închisoare în Penitenciarul Piteşti. Familia sa a fost cea care a făcut cererea de revizuire, iar anularea condamnării lui Brătăşanu şi achitarea lui ar duce la reabilitarea „lotului masonic" condamnat în 1953.

Magistratul militar Radu Stancu şi-a motivat decizia de revizuire şi prin faptul că lui Brătăşanu i-a fost acordată, în 2006, calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, prin Decizia nr. 605/26.10.2006. În 1953, Paul Brătăşanu a fost şi el condamnat la muncă silnică pe viaţă.

Tot atunci i-a fost confiscată întreaga avere. Acuzaţiile care i-au fost aduse sunt cât se poate de odioase: crimă de înaltă trădare prin transmitere de informaţii către puteri străine (SUA, Franţa, Marea Britanie) cu privire la strategia de dezvoltare a reformei agrare, situaţia economică a României după război. Cererea de revizuire a fost făcută de fiica lui Brătăşanu, Ileana Brătăşanu.

"S-a considerat de către Tribunalul Militar că tatăl meu a furnizat informaţii col. Stacy Masterson şi gen. Gyer, din partea misiunii engleze, col. Anderson şi altor doi ofiţeri, din partea misiunii SUA, şi lui Raymond şi Prost, din partea delegaţiei Franţei, privind strategia de dezvoltare a reformei agrare", arată Ileana Brătăşanu.

Pedepse de la 2 ani la temniţă pe viaţă

Potrivit declaraţiilor din dosar, Paul Brătăşanu era vărul şefului Masoneriei, Ioan Pangal. De formaţie inginer, el avea mai multe moşii în judeţul Olt. Încadrat în masonerie în 1923, a ajuns la gradul 33, Locotenent Mare Comandor cu drept de succesiune la conducerea masoneriei. În 1944, Brătăşanu a participat la şedinţa prin care s-a decis redeschiderea activităţii masonice şi la cea din 1951, când s-a hotărât trecerea în adormire.

În 19 noiembrie 1953, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a condamat 17 masoni cu grade superioare la pedepse cuprinse între 2 ani de închisoare şi muncă silnică pe viaţă, în funcţie de gradul pe care îl aveau în masonerie. Şeful "lotului francmasonic", Constantin Bellu, era trecut în evidenţele Securităţii drept "Mare comandor al masoneriei RPR", dar purta titlul oficial de Suveran Mare Comandor al Masoneriei Române.

El deţinuse funcţia de Mare Tezaurar al Supremului Consiliu, iar la moartea lui Mihai Noradunghian, în 1951, a preluat conducerea masonilor. Colegii din dosar erau Mircea Ciupercescu - mason de grad 33, membru în Supremul Consiliu, pro mare maestru al "Marei Loji Naţionale" şi Mare Supraveghetor, Mihai Arţăreanu - mason de grad 33, venerabil de Lojă, membru a "Marii Loji Naţionale" şi al Supremului Consiliu, George Grigoriu - mason de grad 33, Mare Orator, mare maestru al "Marei Loji Naţionale" şi membru în Supremul Consiliu. Masonul cu gradul cel mai mic (patru – n.r.) din dosar a fost Gheorghe Popovici.

Diplomaţi străini în lojile româneşti

Potrivit rechizitoriului, cei 17 masoni au fost acuzaţi oficial că au procurat şi transmis "informaţiuni privind se­cu­ritatea statului, mobiliza­rea economiei naţionale şi apă­rarea teritorială a RPR, agen­ţilor unor puteri străine, în scopul de a submina regimul nostru de democraţie populară", complicitate la cri­mă de înaltă trădare, delict de uneltire împotriva ordinii sociale, delict de instigare publică.

Potrivit dosarului de anchetă al celor 17, masonii de frunte au avut două întâlniri în care au decis sprijinirea cu bani a organizaţiei "Sumanele Negre", aproximativ 60 milioane de lei, şi aducerea în ţară a regelui Carol al II-lea, în locul regelui Mihai.

"Această organizaţie spri­jinită şi îndrumată de im­pe­rialişti urmărea răstur­narea în mod violent a regimului democrat prin acţiuni teroriste şi readucerea fostului rege Carol al II-lea", se arată în actul de acuzare. Pentru a ascunde activitatea de spionaj, şefii masonilor români ar fi acceptat în lojile care le conduceau diplomaţi străini.

Uniunea Sud-Est Mediteraneeană

Bătuţi în sălile de an­che­tă, cei 17 „au recunoscut" legăturile cu diplomaţii străini şi au oferit detalii privind organizarea masoneriei din România. Astfel, Bellu a făcut declaraţii complete privind introducerea în loja francmasonică a unui diplomat american, Anderson - "adus şi iniţiat în loja «Iubirea de Patrie», condusă de Arţăreanu Mihai".

El a recunoscut că a furnizat informaţii serviciilor secrete ale SUA, membrilor Legaţiei şi misiunii militare americane. "Am preconizat constituirea unei Uniuni Sud-Est Mediteraneene, care să unească statele balcanice şi cele din sud-estul mediteraneean, prin masonerie, urmând ca această Uniune să fie pusă sub egida SUA", a explicat Constantin Bellu planurile făcute în perioada 1937-1945. Scopul mărturisit era acela de a feri România de Armata Roşie. Pentru a se ajunge la reuşita acestui plan, el a luat legătura cu masoni balcanici şi a nominalizat mai mulţi masoni turci.

Masonii l-ar fi readus pe tron pe Carol II-lea

Marele Prior, Preda Fun­dăţeanu, a declarat sub an­chetă că la şedinţele la care a participat s-a „discutat despre ideea readucerii fostului rege Carol al II-lea (foto) în ţară în locul lui Mihai. El a subliniat că pentru atingerea acestui scop s-a discutat ajutorarea unor organizaţii secrete care aveau să se ocu­pe de această readucere a fostului rege.

Cu această ocazie s-a mai discu­tat şi despre venirea lui Ioan Pangal, şeful masoneriei române". Potrivit unor declaraţii din dosar, Pangal, care reuşise să fugă din România şi deţinea titlul de Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu, i-a ordonat, în 1937, succesorului său Mihail Noradunghian să închidă masoneria de frica legionarilor.

De altfel, Bellu a arătat anchetatorilor că Pangal l-a slujit cu devotament pe Carol al II-lea şi la sugestia acestuia a dat gradul 33 de mason colaboratorilor apropiaţi: Constantin Angelescu, Alexandru Vaida Voevod, Octavian Goga, Viorel Tilea şi Pan Halipa.