Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) invită autorităţile Croaţiei să recunoască oficial minoritatea istro-română şi să-i garanteze acesteia respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale aşa cum sunt acestea inscrise în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi mai cu seamă drepturile lingvistice, culturale şi religioase. La rândul său, România, în calitate de stat înrudit, este invitată să conlucreze cu autorităţile Croaţiei în scopul luării urgente a oricăror măsuri necesare pentru păstrarea identităţii minorităţii istro-române grav ameninţate şi pentru susţinerea dialectului istro-român puţin răspândit.
Un grup de deputaţi APCE au prezentat, în cadrul sesiunii de primăvară a Consiliului Europei, un proiect de rezoluţie, prin care atenţionează despre situaţia culturală dificilă a minorităţii istro-române grav ameninţate. Rezoluţia a fost prezentată de deputatul din partea R. Moldova, Vlad Cubreacov, fiind semnat de 33 de deputaţi, reprezentanţi ai României, Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Ţărilor Baltice, Italiei, etc.
Potrivit respectivului proiect de rezoluţie, autorităţile Croaţiei sunt rugate să permită utilizarea limbii materne în educaţia copiilor, să respecte şi acorde ajutor public în favoarea utilizării locale a dialectului istro-român şi a limbii române literare, precum şi în favoarea folosirii lor curente în învăţământul mediu şi presa din localităţile respective, să permită oficierea serviciilor religioase în dialectul istro-român şi în standardul literar românesc în bisericile din saltele istro-române, să organizeze forumuri internaţionale de dezbateri şi seminare ale experţilor pentru studierea şi repertorierea cu grijă a particularităţilor dialectului şi culturii istro-române.
De menţionat că minoritatea istro-română locuieşte în opt sate (Žejane/Jeiăni, Brdo/Bârda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Şuşneviţă/Susgnevizza, Letaj şi Zankovci) din peninsula Istria (Croaţia), în nordul Mării Adriatice, în regiunea istorică Ciceria. Nefiind recunoscuţi oficial ca minoritate de către Croaţia, istro-românii nu beneficiază deloc de învăţământ public, de nici un fel de asistenţă religioasă şi nu dispun de nici un fel de presă scrisă sau audiovizuală în propria lor limbă ;
Limba istro-româna, citată de UNESCO în ~Cartea Roşie a limbilor în pericol de stingere ~ca aflându-se «într-un serios pericol», este un dialect istoric românesc vorbit de o populaţie estimată între 500 şi 1500 de persoane care se autoidentifică prin endonimul Rumâni/Rumâri/Rumeri (Români) fiind numită de croaţi, sloveni şi italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingvişti fiind numită Istro-români.
sursa Presa.md
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu