În cadrul unui curs intitulat «Filozofia secolului al XVIII-lea», curs înscris în programul de filozofie pe care l-am urmat, la unul din cursuri, din initiativa mai multor profesori, ni s-a adus un conferentiar care sã ne vorbeascã despre «Istoria francmasoneriei». Bine pregãtit si cunoscãtor al tuturor tainelor organizatiei din care fãcea parte, conferentiarul, maestru cu mare grad în cadrul acestei asociatii, era invitat din Italia si venit în vizitã la Montréal si în Canada. În cadrul vizitei sale, domnia sa tinea mai multe conferinte în diferite universitãti canadiene, atât universitãtile franceze cât si cele-n englezã. Astfel, vrând-nevând, am fost nevoit sã asist la aceastã conferintã.Pe de altã parte, trebuie sã recunosc faptul cã eram oarecum cuprins de curiozitatea de a asista la o discutie pe acest subiect. Înainte vreme, ici si colo, pro, dar mai ales contra, mai citisem si eu câte ceva despre aceastã organizatie, dar niciodatã n-avusesem ocazia sã asist la un dialog direct cu un francmason «sincer» si declarat pe fatã fãrã nicio restrictie. Desi aveam pretentia cã mai stiu si eu câte ceva despre acest «fenomen cultural», asa cum l-a definit vorbitorul, numai la sfârsit am realizat cã de fapt nu stiu mai nimic si cã de fapt multe alte informatii le ignor.
Fiindcã era un curs despre filozofia secolului 18, încã de la început am fost informati si avertizati cã a existat o mare si strânsã legãturã între «marii gânditori» ai secolului respectiv si lojele masonice. Desi stiam si eu aceasta, nu stiam încã faptul cã pentru ei este o mândrie si o laudã, cã ei, francmasonii, «se dau mari» cu gânditorii lor si, de atunci, si gânditorii umanitãtii care au influntat întregul decurs al omenirii. Tocmai de aceea profesorii de la universitate au insistat sã avem o astfel de conferintã, pentru a fi «bine informati» si, mai ales, «bine educati».
Dupã «intrarea în subiect», nu mare mi-a fost surpriza sã aflu din ce în ce mai multe informatii legate de viata si activitatea acestei «stiinte oculte», tot o definitie datã de marele maestru. Ca un student constiincios si silitor, mi-am notat aproape tot ce ne-a spus conferentiarul. De altfel, cred cã l-am surprins si pe el când a vãzut cã-mi notam totul. Mai jos iatã doar câteva din ideile si «materia» care ni s-a predat la aceastã orã de curs :
- Nu numai cã toti, absolut toti fãrã nicio exceptie, presedintii Statelor Unite au fost francmasoni, dat toti cei care s-au prezentat si se prezintã în alegeri pentru aceastã functie au fãcut si fac parte din oculta francmasonicã ;- Francmasoneria este o tehnciã care îsi permite sã se amestece în experienta si în calea credintei intermediare dintre om si Dumnezeu ;- Dacã nu toate, aproape toate sectele crestinesti, Martorii lui Iehova, Murmonii, Evanghelistii, Penticostalii, etc., au fost si sunt operele francmasoneriei ;- Chiar si Luther, unul dintre marii reformatori ai protestantismului, a fost membru al lojei engleze încã cu cîteva sute de ani înainte de secolul 18 ;- În cadrul francmasoneriei sunt membrii din toate domeniile si au diferite profesii, ambasadori, banchieri, profesori, politicieni, medici, jurnalisti, avocati, judecãtori, ba chair si preoti si clerici ai Bisericii Catolice sau ai altor biserici, etc. ;- Numai în Statele Unite ale Americii sunt peste trei milioane de masoni, iar ei sunt prezenti si numerosi în toate tãrile lumii ;- Francmasoneria este strâns legatã de marile finante ale globului ;- Membrii ei fac parte din diferite religii, chiar dacã o mare parte dintre ei au fost si sunt evrei ;- Ea s-a constituit si se constituie ca o asociatie volontarã de prieteni ;- În timpul comunismului au existat numerosi francmasoni comunisti, atât în URSS cât si în celelalte tãri vecine si foste comuniste ;- Revolutia Americanã, Revolutia Francezã, ca si alte revolutii de altfel (adicã cea ruseascã – nota autorului) au fost mai întâi discutate, elaborate, dezbãtute si chiar programate în interiorul lojelor ;- Multe reforme politice, liberale, republicane, si chiar religioase, au fost si sunt mai întâi dezbãtute, analizate si elaborate în cadrul lojelor ;- Lojele au fost si sunt niste «laboratoare» ale societãtilor politice si secrete ;- Nu putine idei evolutive si ideologii politice, ca si numeroase partide politice de masã, s-au creat mai întâi în cadrul lojelor ;- Dupã ce sunt bine dezbãtute si bine analizate în cadrul lojelor, temele, studiile si teoriile ideologice nãscute aici, sunt puse în practicã si experimentate ; - Un mason se defineste ca fiind «un om de bine care respectã legea moralã» si întotdeauna este obligat sã se supãnã legii morale ;- Francmasoneria luptã pentru protejarea democratiei cãci protectia democratiei este o experientã de lungã duratã si are o lungã istorie ;- etc., etc.
N-am redat aici decât cîteva din spusele conferentiarului, dar el a spus cu mult mai multe, iar aceste câteva idei au fost prezentate mult mai pe larg si amãnuntit. Si, asa cum era si firesc, la sfârsitul discursului sãu, a urmat perioada de întrebãri. Studentii, încântati si fermecati de «cântecul sirenei» si frumoasele sale vorbe bine alese, absorbiti complet de idealurile celor care «au salvat omenirea», n-au ezitat sã punã tot felul de întrebãri : Ce trebuie sã facem ca sã putem deveni francamasoni ? Cum putem lua parte si noi la dezbaterile din cadrul lojelor ; Cum ne putem implica si noi la «progresul omenirii» ? etc., etc.
În perioada întrebãrilor mi-a venit si mie ideea de a pune o întrebare. Mi-am dat totusi seama cã punând întrebarea mea voi creea panicã si stupefactie. În cele din urmã, gândidu-mã cã poate niciodatã nu voi mai avea ocazia sã pun o întrebare unui francmason, mi-am luat inima-n dinti si l-am întrebat :
- Domnule Maestru, nu pretind cã sunt bine informat în materie de masonerie si francmasonerie, dar, din câte stiu eu, au existat si existã si anti-francmasoni. Or, tocmai aceasta as dori sã vã întreb, ce ne puteti spune despre cei care s-au opus si se opun francmasoneriei ? Cine sunt ei ? De ce au existat si existã «si» anti-francmasoni ? Asa cum bãnuiam si eu, întrebarea mea i-a surprins pe toti cei prezenti, atât studentii, colegii mei, cât si profesorii. Era evident cã pentru ei toti un « anti-francmason » înseamnã neapãrat un anti-democrat si un retrograd care se opune «progresului stiintific».
În cele din urmã, democrat si diplomat, cu un zâmbet ironic si putin surprins, dar totusi stãpân pe situatie, marele maestru mi-a dat, si ne-a dat la toti, rãspunsul :
- Întradevãr, ai dreptate, au existat si existã si anti-francmasoni. Acestia, în cea mai mare parte, au fost si sunt catolicii care au vãzut si vãd un complot, existent de altfel, al francmasonilor împotriva bisericii înfiintate de Iisus Christos. Pentru a încerca sã mai calmeze spiritele, nu putini clerici si cardinali au fost initiati în cadrul lojelor. Chiar si clerici si cardinali de la Vatican au fost si sunt încã francmasoni. Si, dacã au existat si existã «si» anti-francmasoni, aceasta s-a datorat în primul rând datoritã unor pozitii anti-religioase avute si luate de anumiti masoni care au criticat si atacat biserica.
Lãmurit de rãspunsul «sincer» pe care mi l-a dat interlocutorul, desi n-am mai spus-o cu glas tare, la sfârsitul orei de francmasonerie am realizat un lucru de care nu-mi dãdusem seama înainte : si eu sunt un anti-francmason. Si aceasta, nu pentru cã sunt anti-democrat si retrograd, ci datoritã faptului cã francmasoneria a complotat si continuã sã comploteze împotriva Bisericii Lui Christos, iar «profesorul meu de francmasonerie» n-a negat aceasta.
Întristat si îngrijorat de educatia si formatia care se predã în scoli celor care mâine si ei vor pregãti alte generatii, în sufletul meu I-am multumit Lui Dumnezeu cã m-a ajutat sã primesc si o altfel de educatie, o educatie anti-comunistã si anti-francmasonicã.
Marian CostacheMontréal, Canada
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu