Centenar Von Karajan

Concerte, filme documentare, editii speciale cu inregistrari, turnee omagiale - toate acestea vor marca, pe parcursul acestui an, celebrarea centenarului de la nasterea dirijorului austriac Herbert von Karajan, nascut pe 5 aprilie 1908 la Salzburg, intr-o familie cu ascendenta aromaneasca. In anul 1792, numele familiei a fost schimbat din Karajanis in Karajan, iar printul elector Frederick al III-lea al Saxoniei i-a acordat si titlul de noblete reflectat in particula "von".

Herbert von Karajan a condus pe perioade indelungate Filarmonicile din Berlin si Viena, festivalul din Salzburg, pe cel wagnerian de la Bayreuth, precum si alte mari orchestre ale lumii. Daca Celibidache refuza inregistrarile pe disc sau cele video, considerand ca momentul creator nu poate fi "conservat", ca arta "ia nastere si se consuma in momentul respectiv", Karajan s-a situat la polul opus, fiind cel mai prolific dirijor in ce priveste inregistrarile pe disc. Integrala simfoniilor lui Beethoven a inregistrat-o chiar de trei ori si a semnat el insusi regia unor filme cu concerte sau sepctacole de opera, pe care le-a dirijat.
Karajan a studiat pianul (1916-1926) la Salzburg, dar a fost incurajat sa aprofundeze si arta dirijorala. In 1929 a avut primul sau concert in calitate de dirijor, iar in '37 a dirijat pentru prima oara la Opera de stat din Viena, spectacolul "Tristan si Isolda" de Wagner, opera cu care a triumfat un an mai tarziu la Opera de stat din Berlin. Atunci a fost numit "un miracol", devenind dirijorul permanent al Capelei de stat din Berlin, orchestra Operei de stat din Berlin.
Cu toate ca in '35 a semnat o adeziune la partidul nazist, Karajan renunta in 1944 la colaborarea cu regimul, fiind ulterior reabilitat. In schimb, Arthur Rubinstein, Itzhak Perlman sau Isaac Stern au refuzat pentru totdeauna colaborarea cu el. a rAmas In istoria muzicii si pentru faptul ca a sustinut introducerea CD-urilor si inlocuirea inregistrarilor analogice cu cele digitale. De asemenea, in 1985 a fost primul dirijor admis vreodata sa conduca o orchestra in timpul slujbei sustinute la Catedrala Sfantul Petru de la Vatican.

A murit pe 16 iulie 1989, in urma unui infarct, in locuinta sa din Salzburg.
Casele de discuri cu care a lucrat de-a lungul anilor au pregatit, pentru acest an, editii speciale, cu inregistrari mai vechi, dar avand o calitate tehnica exceptionala sau chiar cu inregistrari inedite, adevarate bijuterii muzicale. Deutsche Gramophon, de pilda, a scos pe piata un set de CD-uri si DVD-uri intre care "Karajan Gold". Si Sony a pregatit un set "best of", iar EMI a reeditat toate inregistrarile cu Herbert von Karajan facute la aceasta casa de discuri. Ar mai fi de mentionat, printre numeroasele aparitii din acest an omagial, o biografie scrisa de ultima sa sotie, a treia, Eliette von Karajan, cu titlul "Viata alaturi de el". In paralel, a aparut si o selectie de inregistrari pe CD ce ii apartine, de asemenea, sotiei marelui dirijor. De asemenea, printre lucrarile de specialitate se numara o bogata biografie semnata de cunoscutul muzicolog britanic Richard Osborne, aparuta acum in traducere germana si sub forma de audiobook, editata de Deutsche Gramophon.
Alaturi de numeroase concerte si filme documentare, transmise la televiziune, anul acesta au loc turnee omagiale in Europa, SUA si Japonia, cu cele doua orchestre cu care Von Karajan a colaborat decenii de-a randul - Filarmonica din Berlin si aceea din Viena, si cu muzicieni care au fost marcati de personalitatea dirijorul pe care Karajan i-a descoperit sau indrumat (violonista Anne-Sophie Mutter, dirijorii Seiji Ozawa, Velery Gergiev, Ricardo Muti sau Simon Rattle). Si Orchestra Filarmonicii londoneze, cu care Herbert von Karajan a realizat cateva dintre primele sale inregistrari pe disc, participa la festivitatile jubiliare din acest an. Radio RomAnia Muzical va difuza, maine, o serie de lucrari inregistrate de Von Karajan alaturi de numeroase orchestre, fragmente din interviurile acordate de acesta si comentarii ale unor muzicieni romani despre "fenomenul Karajan"