Nepotismul face legea în rândul masonilor români

Majoritatea masonilor devin „fraţi“ cu propriii lor copii, care beneficiază de avantajul de a fi primiţi în organizaţie la 18 ani, cu trei ani mai devreme decât aspiranţii obişnuiţi

„El este băiatul meu cel mare, Florin, şi «fratele» meu“. Îmbrăcat în costumul de Mare Comandor al Cavalerilor Templieri din România, Ştefan Mâşu îşi prezintă astfel fiul şi pe cel care îi va moşteni o parte din avere, inclusiv „zestrea“ masonică. Florin, de doar 23 de ani, este deja cavaler templier, adică a ajuns la ultimul grad de iniţiere în Ritul de York, pe care în România îl conduce tot tatăl său, în calitate de Mare Guvernator General al Ritului de York în România.

Domeniul de la Periş al familiei Mâşu, de circa cinci hectare, a fost pus în urmă cu doi ani la dispoziţia organizaţiei. În curte a apărut un templu masonic elegant, unde se desfăşoară „ţinutele“, adică întâlnirile „fraţilor“ din Ritul de York, iar sâmbătă a fost inaugurată şi prima cazarmă din România a templierilor, botezată „Regele Ferdinand“. Astfel, transmiterea valorilor spirituale ale masoneriei la generaţia următoare a devenit naturală în familie, după cum asigură „nobilul cavaler“ Ştefan Mâşu.

În familia sa, lucrurile au avut o desfăşurare ideală până acum. Fiul cel mare a dorit să intre în masonerie încă de la 18 ani, profitând astfel de avantajul pe care îl au copiii „fraţilor“, devenind până acum secretar adjunct în Ordinul Templierilor, şi, în plus, i-a călcat pe urme şi din punct de vedere profesional, făcând studii de economie. Tatăl a lucrat înainte de ’89 în pe atunci foarte atractivul şi privilegiatul domeniu al comerţului exterior, fiind paralel şi profesor de relaţii internaţionale la ASE. Fiul a urmat un colegiu în Versoix, iar facultatea tot în Elveţia, specializându-se în marketing şi management.

„A fost opţiunea mea şi în ce priveşte masoneria, şi în ce priveşte studiile“, spune sigur pe sine Florin Mâşu, îmbrăcat în straiele albe, ceremoniale, de templier, asezonate cu sabie. După ce a locuit o perioadă şi în Belgia cu familia, căpătând cetăţenia acestei ţări, tânărul mason a devenit şi partenerul în afaceri al tatălui. „Mai mult ne ocupăm de imobiliare, în Elveţia, Belgia şi în România“, dezvăluie Florin Mâşu resursele pe care s-a clădit domeniul de la Periş. Fratele mai mic al acestuia, Ştefan, la doar 13 ani, pare mai puţin convins că va intra în masonerie. Deocamdată calcă pe urma fratelui doar în ce priveşte studiile: e în clasa a VI-a la acelaşi colegiu din Versoix.

În familia lui Olimpian Ungherea, Mare Purtător de cuvânt al Ritului de York, lucrurile au stat aşijderea. Fiul său, Vlad, cam de-o seamă cu Florin Mâşu, a fost şi el iniţiat în tainele masoneriei la 18 ani. „Lucurile decurg firesc în familiile de masoni: când tatăl dispare din două în două săptămâni, copilul pune întrebări. La un moment dat îi spui şi el te întreabă: «Ce sunt ăia musoni?». În plus, în cazul meu, curiozitatea a fost şi mai mare întrucât sunt autorul a două cărţi masonice, «Misterele templului masonic» şi a două volume din «DEX-ul masonic», de 1.500 de pagini“, spune Olimpian Ungherea. Masoneria transmisă din tată în fiu nu este nicidecum o excepţie, ci o regulă, cel puţin în România: „Marea majoritate a copiilor celor care sunt masoni aleg să intre în masonerie“, întăreşte Ştefan Mâşu.

Prima fereastră deschisă spre masonerie

Inaugurarea cazărmii Cavalerilor Templieri de la Periş s-a desfăşurat sâmbătă sub ochii presei.

Câteva zeci de masoni membri ai Ordinului Cavalerilor Templieri din România au defilat sâmbătă în acordurile unei fanfare şi în ţinute de ceremonie prin curtea domeniului de la Periş al lui Ştefan Mâşu. Împărţiţi pe cele şapte comanderii din toată ţara, cu denumiri de domnitori, masonii şi-au etalat ţanţoşi săbiile, unii din spatele ochelarilor de soare negri, folosiţi parcă pentru a le păstra anonimatul şi a le da o aură de mister. Cu toate acesta, amfitrionul şi gazda manifestării a asigurat că, o dată cu acest eveniment, s-a dorit a se demonstra că masoneria poate fi şi transparentă. Presa, care a fost invitată acolo după ridicarea a 20 de masoni la gradul de templier, ultimul al Ritului de York, a avut acces „cvasinelimitat“ în templul masonic, care era însă gol în momentul vizitei.

În cazarma templierilor, proaspăt inaugurată, accesul a fost însă acordat doar atât cât să poată fi admirate sau criticate, în funcţie de gust, proaspetele amenajări, ce au combinat simbolurile masonice cu elementele tradiţionale româneşti. Primirea unor lideri ai templierilor din SUA, Italia, Portugalia şi Germania s-a făcut cu fastul de rigoare, iar ceremonia rituală din cazarmă a început cu intonarea rugăciunii „Tatăl nostru“, cu scopul de „a atrage graţia divină“.

Oaspeţii străini, strânşi în jurul amfitrionului Mâşu şi în faţa unei mese cu capul de mort pe ea, au „îngheţat“ câteva minute, după cum spunea desfăşurătorul evenimentului, pentru ca presa să poată imortaliza momentul ca la carte. După care a fost invitată afară, ca şi alţi invitaţi nemasoni. Printre aceştia s-a aflat, ca reprezentant al Casei Regale, Cristian Cosmin, consilierul principelui Radu.

Iniţial, masonii au anunţat că la eveniment vor veni acesta din urmă şi principesa Margareta, însă Ştefan Mâşu a recunoscut până la urmă: „Nu ne punem în situaţia de a face invitaţii care nu pot fi onorate“. Nici Irinel Columbeanu, prezentat adesea de presă ca unul dintre cavalerii templieri, nu a participat la ceremonie. „La noi nu este“, ţine să dezmintă zvonurile Ştefan Mâşu şi să facă distincţia între masonerie şi alt gen de organizaţii cu denumiri similare. „Sunt oameni de afaceri, de cultură, care au vocaţie filantropică, pe care o respectăm, însă a accede la gradele masonice e altceva. Masoneria nu este o organizaţie umanitaristă prin excelenţă, chiar dacă are aplecare spre astfel de acţiuni“, spune acesta.

Despre Constantin Bălăceanu-Stolnici, prezentat şi el drept mason, neagă, de asemenea, că ar fi „frate“: „A participat la evenimentele noastre uneori, în calitate de invitat, şi a executat ca şi noi ritualul, dar nu este membru“. Nici despre actualul ministru de Externe, Lazăr Comănescu, pe care Ştefan Mâşu îl cunoaşte de mult, nu vrea să ofere o confirmare privind apartenenţa la masonerie: „Eu vă spun că nu este. Şi chiar dacă ar fi...“, lasă problema în suspensie acesta. „La noi, masoneria a exercitat o atracţie exagerată după 1990“, mai oferă acesta o explicaţie asupra speculaţiilor cu şi despre masoni.

sursa Cotidianul