sâmbătă, 26 aprilie 2008
Vinerea Patimilor
"Astazi a fost spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamantul pe ape".
Aceste cutremuratoare cuvinte au fost rostite de preot inca din seara Sfintei Joi, cand acesta a iesit din Sfantul Altar purtand in spate Crucea lui Hristos. In Vinerea Mare nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, pentru ca Insusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, si se tine post negru. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tanguirii lui Hristos, Care se afla de astazi in mormant.
Peste zece ani romanii vor fi dependenti de gazele rusesti în proportie de 70%
România ar putea importa gaze naturale în proportie de 70% peste 10 ani, fata de o treime, cât importa din Rusia în acest moment, a declarat presedintele Gaz de France, Jean-François Cirelli. „Pâna în anul 2030, 80% din consumul energetic se va produce prin petrol, gaze si carbune. Europa este un continent sarac în energie, pentru ca nu detine decât 1,5% din rezerva de petrol, 1% din rezerva de gaze ale lumii si doar 4% din rezerva de carbune. Suntem într-o situatie extrem de periculoasa în privinta pretului barilului de petrol. Barilul nu reflecta echilibrul dintre oferta si cerere si trebuie sa gasim acest echilibru“, a spus Cirelli, citat de NewsIn.
El a precizat ca grupul Gaz de France, alaturi de Compania Suez, va asigura clientilor 100 de miliarde de metri cubi de gaze si are asigurata pentru clientii sai o cantitate de gaze suficienta pâna în 2014. „Producatorii de gaz lucreaza pentru 10-15 ani în avans. Piata gazului devine din ce în ce mai concurentiala în vederea identificarii resurselor de gaze naturale. Asia si America de Nord sunt conc
Protest in Saptamâna Mare.«Anarhistii» din Iasi au iesit pe strazi
Un grup de circa 20 de tineri ieseni au organizat, joi seara, un protest in zona Parcului Copou, nemultumiti de stadiul anchetei demarate in urma incidentelor dintre jandarmi si manifestantii anti-NATO de la o hala din Timpuri Noi, Bucuresti. Manifestatia nu a adunat numarul de manifestanti scontat, in frunte aflându-se deja celebrii Bogdan Chelariu si Radu Salahoru, cei mai activi militanti anti-NATO din timpul summitului. Bogdan Chelariu, in vârsta de 21 de ani, este student la Facultatea de Filozofie si reprezinta Centrul pentru Arta, Media si Actiune Sociala (CAMAS), iar Salahoru este angajat la Ateneul Tatarasi.
„Este o manifestatie pasnica si acum ne intereseaza ceea ce s-a intâmplat cu tinerii la summit, unde am fost tot timpul hartuiti. Am fost acuzati ca planuim manifestari violente, am fost calificati ca fiind teroristi anarhisti, am fost bruscati si batuti la Bucuresti de catre jandarmi si acum cercetarile treneaza si risca sa fie musamalizate“, a spus Chelariu. El a mentionat ca protestul este autorizat de Primaria Iasi, in baza unei aprobari date pe 22 aprilie. Tinerii, cu coafuri punk, sau cu plete, unii pl
Pentru linistea summitului
Politistii bucuresteni au retinut pe 2 aprilie 46 de persoane, mare parte dintre ele straini, banuiti ca ar fi incercat sa organizeze o manifestatie anti-NATO. Acestia inchiriasera o hala in fosta fabrica „Flamura Rosie“, din zona Timpuri Noi, unde isi instalasera un cartier general, urmand sa picteze lozinci anti-NATO si antiglobalizare. Politistii au recunoscut ca adunarea in sine nu era ilegala si au motivat interventia in forta prin agresarea unuia dintre directorii fabricii de la care se inchiriase hala.In acea zi, la ora 12.00, unul dintre directorii de la SC FLAROS SA, care s-a recomandat presei drept „Catalin“, a anuntat Politia ca este tinta unui atac chiar la poarta fabricii pe care o conduce, unde un grup de cetateni straini incearca sa intre cu forta. „Mascatii“ SPIR (Serviciul Politiei pentru Interventie Rapida) au intervenit in forta si i-au luat fara multa discutie pe sus pe cei adunati in incinta fabricii „FLAROS“. Doar cativa intarziati au scapat si s-au amestecat printre jurnalistii veniti rapid la fata locului. Acestia povesteau ca politistii au folosit forta in exces, neavand nici un temei legal sa ii evacueze sau sa ii retina pentru cercetari. Printre ei, deja celebrul Radu Salahoru, care se recomanda drept seful asociatiei CAMAS (Centrul pentru Arte, Media si Actiune Sociala). Laitmotivul tuturor celor scapati din clestele politistilor a fost dreptul la libera exprimare, acesta fiind si unul dintre scopurile declarate ale CAMAS. Printre cei aflati pe trotuarul unde au fost inghesuiti ziaristii se aflau si persoane de cetatenie straina, care au refuzat insa orice dialog cu presa.
A facut din tântar armasar
Cel care inchiriase hala este Bogdan Varvarici. Acesta achitase suma de 635 de euro (plus TVA) pentru perioada 23 martie – 7 aprilie, ca persoana fizica. Motivul oficial al inchirierii: organizare de evenimente. Directorul de la FLAROS, George Cristea, fost sef al Postului de Politie Transporturi Mangalia, a fost cel care s-a prezentat presei ca fiind o victima a anarhistilor. Acesta prezenta o julitura proaspata pe antebratul drept, de pe care sangele inca se scurgea prin bandaje. El a declarat ca, in jurul orei 12, poarta fabricii a fost luata la suturi de cinci persoane „dintre care una singura vorbea in limba engleza, iar restul in germana“. Varianta directorului de la FLAROS este aceea ca, incercand sa reziste atacului de la poarta, atat el, cat si unul dintre paznici au fost raniti, motiv pentru care au apelat la sprijinul Politiei. In plus, sustine directorul, in contract nu era nicaieri prevazut ca in hala sa se intre cu vopsele sau alte materiale inflamabile.Fortele de ordine au retinut 46 de persoane pe care le-au condus la mai multe sectii de politie pentru ca „agresorii directorului de la Flaros sa fie identificati“. Ulterior, toate persoanele retinute au fost eliberate, impotriva lor nefiind luata nici o masura.
Raportul interventiei inca nu este gata
Interventia in forta a jandarmilor si politistilor a fost criticata de politicieni. Imediat dupa incheierea summitului, ministrul Cristian David a cerut fortelor de ordine sa prezinte un raport detaliat al interventiei de la Timpuri Noi. Acest lucru i-a fost solicitat ministrului de catre seful executivului, Calin Popescu Tariceanu. Surse din Ministerul Internelor si Reformei Administrative ne-au declarat ca raportul respectiv nu este inca gata pentru ca persoana desemnata sa se ocupe de acest lucru, generalul Anghel Andreescu, este in concediu de doua saptamani.
sursa Gardianul
Referendumul oficial propus de PCM nu are sanse sa fie organizat
Referendumul oficial privind autonomia Tinutului Secuiesc, pe care l-au anuntat candidati ai PCM Covasna ca vor sa-l organizeze in cazul in care castiga alegerile locale, nu are sanse sa fie organizat in conditiile actualei legi, a declarat, vineri, deputatul UDMR de Covasna, Marton Arpad, transmite NewsIn.
Candidatii PCM Covasna la presedintia CJ Covasna, Kovacs Istvan si cel de la Primaria Sfantu-Gheorghe, Csinta Samu, au declarat ca intentioneaza ca, in cazul in care castiga alegerile, la a treia sedinta de consiliu local si judetean sa propuna un proiect de hotarare privind organizarea unui referendum oficial privind autonomia Tinutului Secuiesc.
"Ar trebui sa decida macar in ce ordine vor incerca sa organizeze referendumul, o problema poate fi rezolvata printr-un referendum national, judetean, local, pe aceeasi problema nu se organizeaza si referendum local si judetean. Daca se va reusi sa se organizeze acest referendum, adica daca nu se va interpreta ca fiind unul de importanta nationala si care este in competenta presedintelui de a fi propus, atunci ar fi unul benefic.
Problema este insa ca deocamdata legislatia Romaniei arata altfel si e posibil ca in interpretarea legislatiei actuale in justitie sa fie blocat, chiar daca teoretic in Consiliul local respectiv se voteaza un astfel de referendum", a declarat, vineri, deputatul UDMR Marton Arpad.
Potrivit acestuia, au mai existat astfel de referendumuri, dar au fost atacate si nu mai pot fi reorganizate in cazul consiliilor locale unde s-a decis ca acestea nu sunt conforme cu legea.
"Este o problema, nu stiu cum se va rezolva. Eu spun ca autonomia este una dintre problemele care trebuie realizate, dar atat primarii si presedintele CJ si consiliile locale au si alte treburi de realizat, care sunt mai multe", a mai afirmat Marton.
Maton Arpad a adaugat ca a existat un demers de modificare a legii, dar a fost respinsa de Parlament formularea prin care s-ar fi modificat legea in sensul ca in anumite probleme care vizeaza comunitatea sa se poata tine referendumuri la CL si CJ.
Sfântul Ioan Gură de Aur despre vânzarea săvârşită de Iuda
Timpul de faţă ne aduce aminte a vorbi de grozava crimă a celui ce a vândut pe Hristos Domnul, în ziua de astăzi Iisus fu predat de ucenicul Său în mâinile iudeilor, însă voi, care auziţi aceasta, nu vă tânguiţi pentru Iisus cel vândut, ci mai vârtos tânguiţi şi jeliţi pe Iuda, vânzătorul Său. Căci Iisus, prin aceea că a fost vândut, a mântuit lumea, pe când Iuda, prin vânzarea sa, şi-a aruncat sufletul în pierzanie. Iisus cel vândut şade acum de-a dreapta Tatălui, în veci; iară Iuda vânzătorul îşi are locul în iad şi suferă pedeapsă veşnică şi nesfârşită. Aşadar, el trebuie tânguit, precum însuşi Hristos, când s-a uitat la Iuda, 1-a tânguit şi 1-a plâns. „Căutând la el, s-a turburat cu duhul şi a zis: Unul dintre voi Mă va vinde” (In. 13, 21). Pentru ce însă s-a tulburat El ?
Mai întâi spre a arăta cât de mare este iubirea de oameni a Sa, câtă îndurare, câtă bunătate a Domnului! Cel vândut plânge pentru vânzător! El îl plânge încă şi pentru ca să-i dea prilej de a se lăsa de vânzarea sa. Fiindcă însă sufletul aceluia nu mai primea sămânţa mântuirii, fiind nesimţitor la îndemnare şi deşteptare, de aceea, întunecându-se de patimă, s-a aruncat în prăpastie, îndelung-răbdarea şi sfătuirea Domnului Său nu i-au ajutat lui nimic. Şi de aceea mai mult plângea Iisus, căci vedea că Iuda, după o învăţătură aşa de mult repetată şi după îndesite sfătuiri, totuşi s-a aruncat în bezna pierzării.
Pentru acesta Domnul simţea compătimire şi plângea; şi prin aceasta ne-a învăţat mai cu seamă pe aceia să-i plângem, care fac rele, iară nu pe acei ce suferă relele. Aşa, cel ce suferă nefiind vinovat, acela mai vârtos este de fericit. Pentru aceea a zis Hristos: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerului” (Mt. 5, 10). Aşadar, vedeţi ce folos aduce suferinţa relelor. Dar priviţi şi la pedeapsa celor ce fac rele. După ce Pavel a vorbit despre făcătorii de rele, zice: „Sfârşitul lor va fi după faptele lor” (II Cor. 11, 15); şi în alt loc: „Mânia lui Dumnezeu a sosit, în sfârşit, asupra lor” (II Tes. 2, 16). Aşadar, vezi că făcătorii de rele moştenesc mânia lui Dumnezeu.
Insă eu, iubiţilor, nu vă spun aceasta în zadar, ci pentru ca pe viitor să nu vă mai mâniaţi pe cei ce vă fac rău, ci mai vârtos să-i jeliţi şi să-i plângeţi; căci tocmai aceia ce vă fac vouă rău pe nedrept, sunt cei mai nenorociţi. De aceea noi, după porunca Domnului, să ne rugăm pentru dânşii şi să cerem de sus ajutorul cel dumnezeiesc. Chiar pentru noi înşine trebuie să iertăm pe cei ce ne jignesc, căci prin aceasta noi primim mai mult decât dăm, când lăsăm să se pornească mânia noastră asupra aproapelui. Tu întrebi: în ce chip primesc eu mai mult decât dau ? Ascultă cu luare aminte: când tu ierţi vrăjmaşului gresalele pe care le-a făcut el împotriva ta, ţi se vor ierta şi ţie păcatele pe care le-ai săvârşit împotriva lui Dumnezeu.
Acestea din urmă sunt multe şi abia de iertat, iară cele dintai sunt chiar uşor de iertat. Păcatele tale împotriva lui Dumnezeu sunt cei zece mii de talanţi din Evanghelie; iară păcatele aproapelui împotriva ta sunt numai cei o suta de dinari. Dacă tu iei aproapelui tău cei o sută de dinari, se vor ierta şi ţie cei zece mii de talanţi.
Dar să ne întoarcem iarăşi la cuvântarea noastră despre crima Iudei şi să vedem cum Domnul nostru a fost vândut, însă, ca să cunoaştem bine turbarea vânzătorului, nemulţumirea ucenicului şi nespusa bunătate a Domnului, să ascultăm povestirea Evanghelistului însuşi. „Atunci, zice el, unul din cei doisprezece, care se numea. Iuda Iscarioteanul, mergând la Arhierei, a zis lor: Ce-mi veţi da mie, şi eu îl voi da pe El vouă?” (Mt. 26, 14-15). Aceste cuvinte se pare că sunt foarte lămurite şi că nu cuprind nimic alta ceva decât ceea ce se arată la întâia privire, însă, dacă se cercetează cu dinadinsul toate zicerile, atunci ele dau multă materie de gândire şi arată o bogăţie, de cugetări adânci.
Mai întâi trebuie să socotim timpul. Evanghelistul nu zice simplu: „El s-a dus la Arhierei”, ci adaugă: „Atunci s-a dus” etc. Pentru ce Evanghelistul înseamnă mai amănunţit timpul ? Aceasta nu este în zadar. Mai înainte, adică, venise la Iisus o femeie cu un vas de alabastru şi vărsase unsoarea cea preţioasă pe capul Lui. Ea a arătat multă credinţă, multă stimă, multă supunere şi dăruire. Ea s-a lăsat cu totul de viaţa ei cea de mai înainte si s-a făcut mai bună şi mai morală. Deci tocmai când păcătoasa s-a îndreptat, atunci ucenicul a vândut pe învăţătorul său. Atunci când păcătoasa a vărsat asupra Domnului vasul cu mir şi a şters picioarele Lui cu părul său, a arătat lui Hristos mare respect, prin mărturisirea sa stârpind toate păcatele sale, atunci ucenicul, care a văzut toate acestea, s-a dus spre a săvârşi vânzarea sa cea ruşinoasă. Aceea s-a ridicat din bezna păcatului la cer; iar acesta, măcar că văzuse mii de minuni şi de semne şi măcar că primise nenumărate învăţături, totuşi a căzut în bezna iadului.
In astfel de mare nenorocire aruncă pe om uşurătatea minţii lui şi voinţa cea răzvrătită. De aceea zice Pavel: „Cel ce crede că stă neclintit, să ia aminte, ca să nu cadă” (I Cor. 10, 12) Dar ar putea cineva să zică: dacă Hristos a putut să atragă la Sine pe păcătoasă, pentru ce n-a putut El să atragă la Sine şi pe ucenic ? Negreşit, El putea să-1 atragă la Sine, dar n-a voit să-1 silească, ci a voit să-i lase voia lui cea liberă şi să nu-1 târască la Sine cu de-a sila. De aceea zice Evanghelistul: „Iuda s-a dus”, adică el n-a fost chemat, n-a fost silit de cineva, nici sfătuit, ci de bună voie a întreprins acest pas, s-a grăbit de bună voie la fapta cea de ruşine, de nimic altceva împins la vânzarea Domnului Său, fără numai de răzvrătirea lui cea lăuntrică.
Evanghelistul spune mai departe: „Unul dintre cei doisprezece s-a dus” etc. şi în aceste cuvinte zace o pâră nu mică. Adică de spun că unul dintre cei aleşi, care în toate zilele umblau cu Domnul şi se învredniciseră de o mare încredere, unul dintre aceştia L-a vândut. Aici tu vezi totodată o dovadă de bunătate şi de îngrijire îndelung răbdătoare a Domnului, care până în seara cea de pe urmă a suferit şi a îndemnat la îndreptare pe vânzătorul şi tâlharul.
Ai văzut cum păcătoasa a dobândit harul, iară apostolul s-a dus în pierdere. De aceea, uită-te la păcătoasă şi nu te îndoi de iertate, dar uită-te şi la prăpăstuirea apostolului şi nu fii neîngrijitor şi nu te bizui; amândouă sunt pierzătoare! Inima noastră este foarte plecată spre păcat şi voinţa noastră este foarte schimbătoare; de aceea, noi trebuie să ne asigurăm şi să ne întărim din toate părţile. „Unul dintre cei doisprezece s-a dus”. Vezi din ce societate stimabilă el a pierit şi ce mare nenorocire este uşurătatea minţii ?
Evanghelistul zice mai departe că cel ce s-a dus se chema Iuda Iscarioteanul. Aşa îl înseamnă el mai întâi, spre a-1 deosebi de un alt Iuda, cu porecla Tadeu, frate Sfântului lacov cel tânăr. Dar pentru ce îl numeşte el, după locul naşterii sale, „Iuda, cel zis Iscarioteanul” şi pentru ce nu zice „Iuda vânzătorul” ? El face aceasta pentru ca să ne îndemne a ne ţine limba curată de vorbe de ocară şi de aceea se stăpâneşte a-1 numi „vânzătorul”. Să ne învăţăm, deci, a nu vorbi rău despre nici unul dintre vrăjmaşii noştri.
Dacă Evanghelistul chiar împotriva vânzătorului Domnului nu întrebuinţează nici un cuvânt aspru, cum am putea noi să aflăm iertare când hulim pe cei de aproape ai noştri? Ba încă noi batjocorim nu numai pe vrăjmaşii noştri, ci şi pe cei ce sunt către noi cu bune plecări. Vă conjur, să nu mai fie una ca aceasta ! Ascultaţi numai ce zice Apostolul Pavel: „Nici un cuvânt putred să nu iasă din gura voastră”. (Efes. 4, 29).
Iuda a zis către Arhierei: „Ce-mi veţi da mie, şi eu îl voi da pe El vouă ?”. Ce glas nelegiuit, ce crimă nebună ! Noi, iubiţilor, tremurăm numai gândind la aceasta. Cum a putut o gură omenească să vorbească astfel, o limbă omenească să se mişte spre asemenea graiuri ? Cum s-a putut ca buzele să nu înţepenească şi înţelegerea să nu se clintească ? Spune, Iudo, pentru ce ai vândut tu pe Domnul tău ? Aceasta a făcut-o iubirea de argint, această rădăcină a tuturor răutăţilor, această patimă care întunecă sufletele noastre; ea face să se uite chiar legile firii, răpind judecata cea sănătoasă şi stârpind toată amintirea de prietenie, de mulţumire ş.a.; când o dată iubirea de argint orbeşte ochii duhului nostru, atunci noi umblăm cu totul în întuneric. Ca să te convingi desăvârşit despre aceasta, socoteşte numai cât de multe lucruri în sufletul lui Iuda iubirea de argint le-a dat uitării.
Indată ce ea a intrat în acest suflet, s-a uitat toată petrecerea cu Domnul, toată acea sfântă legătură şi societate, însăşi învăţătura cea admirabilă a lui Hristos, toate acestea au fost uitate. Pentru aceea, cu drept zice Pavel: „Rădăcina tuturor răutăţilor este iubirea de argint.” (I Tim. 6, 10). „Ce-mi veţi da mie, a zis Iuda, ca eu să vi-L dau pe El vouă ?”.
Iudo, tu trădai pe Cel ce prin cuvântul Său ţine împreună toată lumea, vinzi pe Cel nesfârşit, pe Făcătorul cerului şi al pământului, încă şi al nostru Făcător? Dar spre a arăta cum că El de bunăvoie s-a lăsat a se vinde, ascultă ce a făcut Hristos. Tocmai în timpul trădării, când ei au ieşit asupra Lui cu săbii şi cu ciomege, cu făclii şi cu felinare, El a zis către dânşii: „Pe cine căutaţi?”. Ei nu cunoşteau pe cel ce voiau să-1 prindă. Aşadar, împotriva voinţei Lui cu atât mai puţin ar fi putut fi El trădat, căci ei nici nu-L cunoşteau, cu toate făcliile şi felinarele lor. Insă ei, îndată ce au auzit glasul lui Hristos, s-au retras înspăimântaţi şi au căzut la pământ. Ei n-au putut suferi nici glasul Lui şi, prin căderea lor, şi-au arătat slăbiciunea; dar Domnul însuşi s-a predat prin Sine lor, zicând: „Eu sunt”.
După ce Iuda a vândut pe Domnul şi a săvârşit crima sa cea turbată, a aruncat cei treizeci de arginţi şi a zis: „Greşit-am. că am vândut sânge nevinovat” (Mt. 27. 4). Mai înainte el zisese: „Ce-mi veţi da mie, şi eu îl voi da pe El vouă?”; iară acum, după ce a săvârşit păcatul, 1-a cunoscut. De aici noi vedem că, dacă suntem uşuratici de minte şi neîngrijitori, nici o îndemnare şi sfătuire nu ne poate folosi la ceva; iară dacă suntem râvnitori şi priveghetori, putem iarăşi a ne ridica chiar din căderea în păcat. Priveşte numai: când Domnul îl sfătuia şi voia a-1 opri de la pravăţul lui cel rău, el nu auzea şi nu ţinea seamă de sfătuire. Acum însă, după faptă, când nimeni nu-1 sfătuia, acum s-a deşteptat conştiinţa lui şi, fără ca cineva să-1 îndemne a aruncat cei treizeci de arginţi la picioarele Arhiereilor.
Să socotim acum şi deosebirea între Iuda şi ceilalţi ucenici. Toate acestea ni le povesteşte Evanghelistul cu de-amănuntul. El ne spune că, atunci când se făcea trădarea, când Iuda vindea pe Domnul, când el încheia negoţul cel ruşinos şi căuta prilej de a-L trăda, pe atunci s-au apropiat ceilalţi ucenici de Domnul şi L-au întrebat: „Unde voieşti să gătim pasca ?” (Mt. 26, 17). Vezi pe unul, vezi şi pe celălalt! Acesta umbla după trădare, iară acela voia să slujească Domnului. El încheia negustorie şi voia să ia bani pentru sângele răscumpărătorului; iară ei se ocupau cu slujba Domnului.
Şi el şi ei văzuseră aceleaşi minuni şi primiseră aceeaşi învăţătură; de unde, deci, această mare deosebire? Ea vine de la voinţă. Voinţa este pricina binelui şi a râului. Ucenicii întrebau: „Unde voieşti să gătim pasca”. Care pască? Cea iudaică, care avea obârşia sa din Egipt, însă pentru ce ţine Hristos această pască? Precum El în toate împlinise legea, aşa voia să o păzească şi în punctul acesta. De aceea a zis El şi lui Ioan Botezătorul: „Se cade nouă a împlini toată dreptatea” (Mt. 3, 15).
Aşadar, ucenicii voiau a găti nu pasca noastră, ci cea iudaică, însă pasca noastră, cea nouă, o gătea însuşi Hristos, ba El însuşi s-a făcut Mielul pascal, prin sfânta Sa patimă Dar pentru ce se duce la patimă ? Pentru a ne mântui de blestemul legii. De aceea a strigat Pavel: „Dumnezeu a trimis pe Fiul Său Cel născut din femeie, care s-a supus legii, ca pe cei de sub lege să-i răscumpere” (Gal. 4, 4-5). Deci, ca să nu poată nimenea zice că El a ridicat legea, pentru că n-a putut să o păzească pentru greutatea şi povara ei, de aceea El a împlinit-o în toate punctele, iar apoi a desfiinţat-o. Şi pentru aceasta a ţinut El şi pasca. Iară pasca cea iudaică era o preînchipuire a celei creştineşti. Ca să vezi aceasta, uită-te numai la asemănarea lor. Acolo este un miel şi aici este un Miel. Acolo se jertfea un dobitoc, aici însuşi Stăpânul vieţii. Acolo este umbră, aici Adevărul. Soarele mântuirii a răsărit şi umbra a dispărut, Jertfa mielului pascal al iudeilor nu era numai o preînchipuire a viitorului Miel pascal; care a pătimit pe cruce.
Pe când ucenicii mâncau şi beau, a luat Iisus pâinea cu sfintele şi neîntinatele Sale mâini, a săvârşit rugăciunea cea de mulţumire, a frânt-o şi a zis către ucenici: „Luaţi şi mâncaţi; acesta este trupul Meu, care pentru voi se frânge, spre iertarea păcatelor”. Şi după aceea a luat paharul, 1-a dat şi a zis: „Acesta este sângele Meu, care pentru voi se varsă spre iertarea păcatelor” (Mt. 26, 26-28). Şi Iuda era de faţă pe când Domnul zicea toate acestea. Aşadar, o, Iudo, acesta este sângele pe care tu 1-ai vândut pentru treizeci de arginţi! Acesta este sângele pe care tu nu demult aşa de ruşinos 1-ai târguit cu fariseii cei necucernici!
Cât de mare este dragostea lui Hristos! Cât de mare este nerecunoştinţa Iudei! Domnul îl hrănea şi sluga vindea pe Domnul. El îl vindea pentru trezeci de arginţi şi Domnul îşi vărsa sângele Său; încă şi pentru vânzătorul Său 1-a vărsat, numai dacă el ar fi voit să se folosească de Dânsul. Si Iuda era încă de faţă la cină, pentru ca să nu aibă nici o dezvinovăţire, mai vârtos pentru ca judecata să vină asupra lui. Numai cel ce are conştiinţa curată să se împărtăşească din Cina cea Sfântă; nici un Iuda necredincios, nici un înrăutăţit, nici unul care are otravă în inima sa, să nu cuteze a se apropia de masa cea sfântă; căci Apostolul Pavel zice: „Oricare va mânca pâinea aceasta, sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, vinovat va fi trupului şi sângelui Domnului! (I Cor. 11, 27), de care grea vinovăţie să ne păzească harul lui Dumnezeu totdeauna ! Amin.
(din “Omilii la Postul Mare”)
Insula Serpilor va avea Biserica
Ucraina vrea sa inceapa constructia unei biserici ortodoxe cu hramul "Sfantul Gheorghe Biruitorul", informeaza Gardianul.
Prin aceasta noua initiativa, Ucraina doreste sa demonstreze faptul ca Insula Serpilor este un teritoriu care poate fi locuit, cu toate ca tara noastra sustine ca este doar o stanca fara a avea dreptul la platou continental si implicit la bogatele zacaminte de petrol si gaze.
Arhitectul Dmitri Povstaniuk are in plan sa o construiasca din beton armat, pentru a rezista in timp si pentru a nu o distruge nici apa sarata, nici furtunile devastatoare.
Hramul "Sfantul Gheorghe" nu a fost ales intamplator de Ucraina, incearcandu-se astfel si o legitimare mitologica, facand legatura cu legendele antice. Potrivit ucrainienilor, pe Insula Serpilor se afla templul lui Apollo, zeul Soarelui, invocat in calatorii de catre cei care navigau pe mare dar si de catre cei care ridicau noi constructii.
Tot pe Insula Serpilor a fost infiintata in 2007 localitatea Belii, fiind anuntate totodata o serie de proiecte menite sa consolideze varianta ca zona poate fi locuita, precum electrificarea, transformarea in destinatie turistica. Ucrainenii au anuntat lansarea unui circuit turistic Odesa - Insula Serpilor, chiar din aceasta primavara.
In realitate, zona este puternic militarizata. Kievul a anuntat ca pe insula vor fi desfaurati graniceri, termenul de finalizare a postului de frontiera fiind luna august.
Insula Serpilor este subiectul unei dispute istorice intre Romania si Ucraina. Miza este in primul rand strategica - accesul in apele teritoriale - dar si economica - posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor de hidrocarburi.
Obiectivul "Kiev"
Presa ucraineana publica scenarii privind un posibil razboi civil in zona, declansat de aderarea la NATO a republicii conduse de Iuscenko. Sunt trecute in revista trupele de care dispun Moscova si aliatii sai, in comparatie cu cele ale Aliantei Nord-Atlantice, care pot interveni in 24 de ore: NRF Polonia si NRF Romania.
O interventie in forta a Federatiei Ruse pe fondul unui razboi civil din Ucraina, legat de eventuala aderare a Kievului la NATO, ridica din nou problema efectivelor reale de care dispune Moscova in cazul unei interventii rapide.
Conform unui scenariu inaintat de publicatia ucraineana Segodnya, in cazul unui conflict cu Federatia Rusa, armata ucraineana se va dezintegra, un numar de mari unitati militare, compuse din etnici rusi, refuzand sa lupte impotriva armatei rusesti. Astfel, o parte din fortele militare ucrainene cu un efectiv de aproximativ 400.000 vor sustine operatiunile militare lansate de Moscova.
Federatia Rusa, a doua putere nucleara a lumii, dispune de un impresionant dispozitiv militar in apropierea granitelor Ucrainei. Conform datelor oficiale, Ministerul Apararii, Ministerul de Interne, serviciile de informatii si alte structuri militarizate dispun de peste cinci milioane de cadre active si rezervisti, capabili sa poarte un razboi ofensiv. Moscova ar putea dispune, de asemenea, de aportul a 300.000 de soldati din Republica dictatoriala Belarus. Dispunerea Flotei Militare a Marii Negre in portul militar Sevastopol (peninsula Crimeea), precum si a unitatilor de infanterie marina ale Federatiei Ruse in apropierea teritoriilor din estul Ucrainei revendicate de Kremlin vor conduce, conform Segodnya, la prabusirea imediata a dispozitivului defensiv ucrainean si ocuparea regiunilor aflate in litigiu. In contextul scenariilor vehiculate de presa ucraineana se mentioneaza faptul ca Polonia dispune de 220.000 de militari si Romania de 90.000 de cadre active.
Moscova are mana libera
Declaratia Finala a Summitului NATO de la Bucuresti reitereaza "profunda ingrijorare" a Aliantei fata de suspendarea unilaterala a CFE de catre Rusia, odata cu solicitarea adresata Federatiei de a relua implementarea obligatiilor asumate in Tratatul CFE. Acesta impune limite pentru armamentul greu detinut in zona cuprinsa intre Atlantic si muntii Urali, reafirmand principiul conform caruia, pe teritoriul nici uneia dintre tarile semnatare nu pot fi stationate forte straine fara acordul liber-consimtit al acesteia. In decembrie anul trecut, Rusia si-a suspendat oficial participarea la Tratat, decretul prezidential semnat de Vladimir Putin in acest sens invocand, intre "circumstante extraordinare (...), ce afecteaza securitatea Federatiei si necesita masuri imediate", "impactul negativ" al bazelor americane din Romania si Bulgaria asupra limitarilor impuse de CFE, alaturi de tergiversarea ratificarii documentului de catre statele NATO.
Transnistria, fortareata Rusiei
Conform datelor oficiale prezentate de autoritatile militare de la Moscova, in regiunea separatista transnistreana sunt dislocati aproximativ 1500 de soldati ai Federatiei Ruse, reuniti sub egida Grupului Operativ de Forte Ruse din Transnistria (GTOR). Metamorfozate in urma redislocarii fictive a Armatei a XIV-a Ruse, vinovata de crime de razboi impotriva civililor in timpul conflictului de pe Nistru, fortele militare si paramilitare transnistrene dispun de un sistem complex de organizare, aflat in plin proces de modernizare. Conform datelor neoficiale, in luna aprilie 2008, Ministerul Apararii de la Tiraspol avea in subordine aproximativ 6000 de soldati activi. Organigrama oficiala a ministerului, prezentata organizatiilor internationale, cuprinde patru mari unitati de infanterie (brigazi), precum si cateva batalioane independente cu destinatie speciala sau de tancuri. In cadrul Ministerului Afacerilor Interne transnistrean se regasesc sase batalioane de forte speciale, inclusiv detasamentele Cobra si Dnestr, ai caror membri au beneficiat de stagii indelungate de pregatire in unitati speciale ale armatei ruse, cunoscute generic de Spetnaz ("Moarte Spionilor"). Potrivit datelor neoficiale. aceasta structura are o capacitate ofensiva de aproximativ 3500 de oameni, fara a fi luate in considerare unitati teritoriale sau de rezerva.
Ministerul Securitatii (MGB) de la Tiraspol isi subordoneaza la randul sau batalionul cu destinatie speciala Delta, subunitate de aproximativ 3000 de oameni, ce a participat periodic la operatiunile militare rusesti din Cecenia si Daghestan. O trasatura a masinii de razboi separatiste este prezenta masiva a fortelor paramilitare si a rezervistilor, inclusiv detasamente de cazaci din componenta Armatei de cazaci a Marii Negre, care dispune de un comandament regional la Tiraspol. In caz de conflict, regimul de la Tiraspol poate folosi in lupta, in primele 24 de ore, aproximativ 3500 de cazaci si, ulterior, pana la 80.000 de rezervisti, conform unor experti in materie. Cele mai pesimiste estimari ale Biroului Demografic al SUA punand aceasta cifra la 120.000 de rezervisti in regiunea separatista.
Ucraina contra Romaniei
Ambitiile militare ale Kiev-ului se manifesta in mod periodic, "strategii de birou" din capitala ucraineana considerand drept principale cauze ale unui eventual conflict militar dintre Romania si Ucraina diferendele juridice privind statutul stancii cunoscute sub numele de Insula Serpilor, si a platformei sale continentale, precum si opozitia statului roman fata de constructia "canalului" Bastroe de catre Ucraina. Pretentiile asupra Transnistriei complica si mai mult situatia.
Citand membri ai conducerii Ministerului Apararii de la Kiev, revista "Flot Ukrainii", oficiosul fortelor navale ucrainean, a cerut intr-un recent articol atat suplimentarea numarului de vase militare ucrainene in regiunea stancii, cat si organizarea unor manevre navale cu participare internationala rasariteana, din CSI. Pe de alta parte, importanta canalului Bastroe in viziunea elitei exsovietice de la Kiev este subliniata de analizele strategice publicate de periodicele Narodnaya Armia si Flot Ukrainii, prin care membri ai conducerii flotei militare ucrainene solicita o majorare semnificativa a bugetului alocat acestei categorii de forte armate pentru anul 2008, precum si preluarea de catre Kiev a unor nave militare de la Flota Marii Negre a Federatiei Ruse.
Aceleasi surse au solicitat consolidarea prezentei flotei militare ucrainene in regiunea canalului Bastroe prin construirea unor baze permanente ale flotei fluviale in aceasta zona. Flot Ukrainii a precizat ca pentru toamna anului 2008 sunt prevazute, in regiunea Bastroe, o serie de manevre navale complexe, cu participarea unor nave si unitati militare ale tarilor membre ale organizatiilor regionale de securitate. Fosta republica sovietica mentine un imens aparat militar, pe fondul stagnarii economice si a unei instabilitati politice cronice.
Forta de interventie rapida a Aliantei e doar pe hartie
Forta de interventie rapida a NATO (NRF), declarata operationala dupa summitul de la Riga, din 2006, se doreste a fi o forta multinationala, avansata din punct de vedere tehnologic, flexibila, rapid dislocabila si interoperabila, compusa din elemente terestre, maritime si aeriene. NRF ar trebui, practic, sa numere 25.000 de soldati si sa se poata deplasa cu rapiditate la mari distante. Se poate spune ca NRF a fost gandita ca un "rezervor de forte" pentru indeplinirea unor misiuni de securitate colectiva sau de gestionare a crizelor pentru circumstante exceptionale. Aceasta Forta a NATO nu a fost niciodata intr-o operatiune, iar unitatile care o compun, aflate in armatele statelor membre ale Aliantei, se schimba, prin rotatie, la sase luni. NRF are o componenta terestra de marimea unei brigazi, inzestrate cu capabilitatea de intrare fortata in teatru, o grupare de forte navale compusa dintr-un grup de lupta condus de un port-avion, un grup amfibiu si un grup de actiuni la suprafata si o componenta aeriana capabila sa execute 200 de iesiri pe zi. Oficialii Aliantei, prin vocea purtatorului de cuvant al NATO, James Apathurai, au recunoscut insa ca "NRF nu este atat de puternica pe cat ne-am fi dorit", statele Aliantei Nord Atlantice nefiind in masura sa aduca contributii suficiente la numarul fixat de 25.000 de soldati. Apathurai a recunoscut, chiar la finele anului trecut, ca NRF nu este operationala suta la suta, sustinand ca acest concept trebuie sa evolueze. De altfel, pana acum, NRF a fost angajata doar in actiuni umanitare, ambele in 2005, dupa uraganul Katrina din SUA si dupa cutremurul din Casmir.
sursa Ziua
Abonați-vă la:
Postări (Atom)